Pajiștea semănată pentru hrana vacilor de lapte

Această scădere drastică a efectivelor de taurine este rezultatul situației negative, de ansamblu, a agriculturii din țara noastră și a sistemului ineficient de organizare și valorificare a producției din domeniul creșterii animalelor.

Bilanţul azotului rezultat din exploatarea pajiştilor

În general, bilanţul elementelor fertilizante dintr-un sistem agricol reflectă atât gradul de valorificare a resurselor naturale existente, cât şi gradul de intensivizare şi de eficientizare a producţiei agricole, în funcţie de complexitatea activităţilor şi a tehnologiilor aplicate.

Landşaftul agricol, între lege şi nepricepere

În foarte multe judeţe se pare că există un deficit foarte mare de terenuri agricole, deficit ce nu poate fi acoperit, ceea ce demonstrează incompetenţa sau poate “dorinţa” prea mare a celor care sunt obligaţi să aplice această lege. Aşa se explică miile de procese aflate încă pe rol la instanţele de judecată.

Lucrări agrotehnice pentru culturile furajere perene

În condiţiile în care terenul este acoperit cu multe resturi vegetale uscate, rămase de la cultura din anul trecut, se impune executarea lucrării de grăpare, atât în cazul pajiştilor semănate, cât şi al culturilor pure de leguminoase perene (lucernă, trifoi, ghizdei, sparcetă).

Patrimoniul pastoral românesc mai are o şansă

La elaborarea acestei legi şi-a adus o contribuţie importantă, pe lângă specialişti din cadrul Ministerului Agriculturii şi Ministerului Administraţiei, reprezentanţi ai asociaţiilor şi crescătorilor de animale, prin elaborarea unor propuneri, precum şi renumiţi cercetători universitari din domeniile pratologiei şi tehnologiei de creştere a animalelor.

Trifoiul roşu - producţia şi fixarea azotui biologic

Pe lângă valoarea furajeră a trifoiului roşu, această leguminoasă produce cantităţi mari de azot biologic, prin fixarea azotului atmosferic, în urma relaţiilor de simbioză pe care le realizează cu bacteriile fixatoare de azot din specia Rhizobium trifolii. Din această cantitate de azot fixat, 20 la sută rămâne în rădăcini iar restul de 80 la sută intră în componenţa substanţelor proteice, cu rol foarte important în ridicarea valorii nutritive la această specie.

TIMIŞ-81, un nou soi românesc de raigras peren

La plantele furajere, realizarea de noi genotipuri peformante, se bazează pe următoarele direcţii şi tendinţe în ameliorarea acestor specii:

• tendinţa de “ecologizare” a noilor specii, prin crearea unor genotipuri specifice zonelor naturale de cultură;

• îmbunătăţirea noilor cultivare, prin creşterea parametrilor calitativi, în strânsă corelaţie cu cerinţele nutritive ale animalelor;

• folosirea unor metode biotehnologice, neconvenţionale, în direcţia eficientizării lucrărilor de ameliorare şi scurtarea perioadei de creare - verificare - omologare - valorificare a noilor soiuri.

Prevenirea infestării cu ştevie a culturilor

Aceste specii prezintă numeroase particularităţi agrobiologice care le asigură înmulţirea exagerată şi rezistenţa la condiţiile de mediu.

Producerea de furaje verzi în sistem hidroponic

În ultimii ani, în unele ţări, unde condiţiile climatice sunt mai puţin favorabile culturilor agricole (zone secetoase, aride, soluri cu fertilitate scăzută) sau în fermele unde se aplică tehnologii moderne de creştere a animalelor, producerea furajelor verzi nu se mai realizează direct în câmp, pe terenurile agricole destinate acestor culturi, ci în interiorul unor construcţii speciale: camere sau containere de creştere hidroponică a plantelor, sere sau chiar solarii.

Longevitatea culturilor de lucernă

În primii doi-trei ani de vegetaţie, după semănat, rezistenţa plantelor de lucernă la factorii de mediu stresanţi (naturali sau de natură tehnologică) este mult mai ridicată decât în cazul culturilor de lucernă de după această perioadă.