Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Nicolae Dragomir

E-mail: Contact autor

Rezultate: [121]  
Pagini: [13]  «  <  2 3 4 5 6 7 8 9 10 11   >  »   
Ameliorarea valorii furajere a pajiștilor permanente

Ameliorarea valorii furajere a pajiștilor permanente

19 mai 2016 - 13:00

Productivitatea și calitatea pajiștilor permanente sunt puternic influențate de o serie de factori naturali (sol, climă, altitudine) și antropici (influența omului), determinați de modul de întreținere și exploatare. Acești factori influențează, în primul rând, structura floristică a covorului vegetal, formată din numeroase specii de plante, unele cu valoare furajeră ridicată (gramineele și leguminoasele de pajiști), altele cu grad redus de consumabilitate de către animale sau fără valoare furajeră. Ponderea acestor două categorii de specii în compoziția botanică indică nivelul de calitate sau starea de degradare a unei pajiști permanente.

Momentul optim de cosire a pajiștilor semănate

Momentul optim de cosire a pajiștilor semănate

09 mai 2016 - 14:00

În comparație cu pajiștile naturale, la pajiștile semănate, folosirea în primul an de vegetație, indiferent de destinația lor ulterioară (pentru pășunat sau ca fâneață), se face numai prin cosire, deoarece, prin formarea unui aparat foliar bogat, se mărește puterea de asimilație, determinând o mai bună înrădăcinare și fortificare a plantelor. În acest caz, prima cosire normală (în afara cosirii de curățire) trebuie efectuată la înflorirea deplină a plantelor de leguminoase și graminee.

Fertilizarea în vegetație a pajiștilor semănate

Fertilizarea în vegetație a pajiștilor semănate

26 aprilie 2016 - 12:00

Această particularitate a pajiștilor este condiționată de nivelul de producție, de proporția speciilor de graminee și leguminoase existente în covorul vegetal sau de modul de exploatare (pășunat, fâneață, alternativ). În timpul vegetației, păstrarea unui echilibru între producția pajiștii și calitatea furajului este determinată de modul și nivelul de fertilizare cu azot. 

Pajiști degradate floristic: cauze și simptome

Pajiști degradate floristic: cauze și simptome

01 aprilie 2016 - 18:00

După anul 1990, gestionarea eficientă a acestor terenuri a fost aproape inexistentă, fără ca cineva să-și asume responsabilitatea acestei situații (din partea utilizatorilor sau a administratorilor).

Culturile furajere de primăvară în sistem mixt

Culturile furajere de primăvară în sistem mixt

16 martie 2016 - 15:00

În toate exploatațiile de creștere a animalelor rumegătoare (taurine, ovine, caprine, cabaline), autonomia furajeră este asigurată, în cea mai mare parte, de pajiște (naturală sau semănată), care reprezintă pivotul principal al sistemului furajer.

Pajiștea semănată = “șrotul proteic” al animalelor

Pajiștea semănată = “șrotul proteic” al animalelor

14 martie 2016 - 10:00

Astfel, o pajiște cultivată, cu o proporție floristică echilibrată (40-50% leguminoase și 50-60% graminee) și cu o producție medie de 8 tone/ha substanță uscată (cca 40 t/ha masă verde), realizează aproximativ 1.000 kg/ha materii azotate totale (MAT), ce echivalează cu circa 2.000 kg de turte sau șrot de soia, având o valoare economică de 1600 lei.

Pășunatul se poate face și iarna, dar nu oricum și nu oriunde!

Pășunatul se poate face și iarna, dar nu oricum și nu oriunde!

29 februarie 2016 - 17:00

În condițiile din țara noastră, unul din factorii importanți de natură socio-economică, ce a influențat puternic (mai ales în ultimii 20 de ani) productivitatea și calitatea pajiștilor permanente, este nerespectarea duratei perioadei de pășunat și a intervalului de timp de refacere a vegetației praticole.

Pajiștile permanente în contextul schimbărilor climatice

Pajiștile permanente în contextul schimbărilor climatice

12 februarie 2016 - 11:00

În condițiile actuale, omenirea se află în fața a două mari paradigme: asigurarea creșterii producției alimentare mondiale cu peste 60 la sută (având în vedere că populația lumii va ajunge la circa 9 miliarde de locuitori în anul 2050) și diminuarea impactului schimbărilor climatice, ce se exercită atât asupra întregului ecosistem, cât și asupra calității vieții tuturor organismelor.  

După 130 de ani cercetarea științifică agricolă este în grea suferință

După 130 de ani cercetarea științifică agricolă este în grea suferință

12 ianuarie 2016 - 15:00

În anul 1985 se înființează Institutul de Cercetări Veterinare - Pasteur, care își continuă și astăzi activitatea, iar în anul 1926 ia ființă Institutul Național Zootehnic, ce devine, în anul 1949, Institutul de Cercetări Zootehnice (ICZ). În anul 1944, ICAR-ul avea 20 de stațiuni experimentale zonale, dotate și cu suprafețele de teren necesare cercetărilor agricole, conform Decretului Regal de înființare nr. 1205/04.05.1927.

O carte dedicată pastoralismului

O carte dedicată pastoralismului

04 ianuarie 2016 - 11:00

Această nouă carte cuprinde o selecție de articole publicate de către autor, în perioada 2012-2015, în unele reviste de extensie pentru agricultură și dezvoltare rurală. Articolele publicistice sunt structurate în cinci capitole: Agricultura generală; Baza furajeră; Patrimoniul pastoral; Diverse; De peste hotare. 

Rezultate: [121]  
Pagini: [13]  «  <  2 3 4 5 6 7 8 9 10 11   >  »   
reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Scottish Highland - vaca scoţiană, rasa care se întreţine singură

Scottish Highland - vaca scoţiană, rasa care se întreţine singură

Proprietarul uneia dintre cele mai mari ferme de bovine Scottish Highland din România, Nicolae Ibăşfălean, vrea să-şi lichideze afacerea înființată în urmă cu 12 ani. Pare cumva greu de înţeles, însă după ce am stat de vorbă cu fermierul, am convingerea că nu prea e cale de întoarcere. Lipsa motivaţiei, înaintarea în vârstă şi mai ales faptul că îi este tot mai greu să găsească oameni de încredere care să se ocupe de activitatea din fermă l-au determinat pe cel mai cunoscut crescător de vaci Highland din judeţul Sibiu să ia foarte serios în calcul opţiunea de a renunța la efectivul de animale. Printre argumente s-ar mai putea adăuga, desigur, şi dezinteresul românilor pentru carnea de vită premium. Pentru că, până la urmă, degeaba ai un produs de calitate dacă nu îl poţi valorifica.

Un reportaj de LIVIU GORDEA

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?