Nicolae Dragomir
E-mail:
Ameliorarea valorii furajere a pajiștilor permanente
Productivitatea și calitatea pajiștilor permanente sunt puternic influențate de o serie de factori naturali (sol, climă, altitudine) și antropici (influența omului), determinați de modul de întreținere și exploatare. Acești factori influențează, în primul rând, structura floristică a covorului vegetal, formată din numeroase specii de plante, unele cu valoare furajeră ridicată (gramineele și leguminoasele de pajiști), altele cu grad redus de consumabilitate de către animale sau fără valoare furajeră. Ponderea acestor două categorii de specii în compoziția botanică indică nivelul de calitate sau starea de degradare a unei pajiști permanente.
Momentul optim de cosire a pajiștilor semănate
În comparație cu pajiștile naturale, la pajiștile semănate, folosirea în primul an de vegetație, indiferent de destinația lor ulterioară (pentru pășunat sau ca fâneață), se face numai prin cosire, deoarece, prin formarea unui aparat foliar bogat, se mărește puterea de asimilație, determinând o mai bună înrădăcinare și fortificare a plantelor. În acest caz, prima cosire normală (în afara cosirii de curățire) trebuie efectuată la înflorirea deplină a plantelor de leguminoase și graminee.
Fertilizarea în vegetație a pajiștilor semănate
Această particularitate a pajiștilor este condiționată de nivelul de producție, de proporția speciilor de graminee și leguminoase existente în covorul vegetal sau de modul de exploatare (pășunat, fâneață, alternativ). În timpul vegetației, păstrarea unui echilibru între producția pajiștii și calitatea furajului este determinată de modul și nivelul de fertilizare cu azot.
Pajiști degradate floristic: cauze și simptome
După anul 1990, gestionarea eficientă a acestor terenuri a fost aproape inexistentă, fără ca cineva să-și asume responsabilitatea acestei situații (din partea utilizatorilor sau a administratorilor).
Culturile furajere de primăvară în sistem mixt
În toate exploatațiile de creștere a animalelor rumegătoare (taurine, ovine, caprine, cabaline), autonomia furajeră este asigurată, în cea mai mare parte, de pajiște (naturală sau semănată), care reprezintă pivotul principal al sistemului furajer.
Pajiștea semănată = “șrotul proteic” al animalelor
Astfel, o pajiște cultivată, cu o proporție floristică echilibrată (40-50% leguminoase și 50-60% graminee) și cu o producție medie de 8 tone/ha substanță uscată (cca 40 t/ha masă verde), realizează aproximativ 1.000 kg/ha materii azotate totale (MAT), ce echivalează cu circa 2.000 kg de turte sau șrot de soia, având o valoare economică de 1600 lei.
Pășunatul se poate face și iarna, dar nu oricum și nu oriunde!
În condițiile din țara noastră, unul din factorii importanți de natură socio-economică, ce a influențat puternic (mai ales în ultimii 20 de ani) productivitatea și calitatea pajiștilor permanente, este nerespectarea duratei perioadei de pășunat și a intervalului de timp de refacere a vegetației praticole.
Pajiștile permanente în contextul schimbărilor climatice
În condițiile actuale, omenirea se află în fața a două mari paradigme: asigurarea creșterii producției alimentare mondiale cu peste 60 la sută (având în vedere că populația lumii va ajunge la circa 9 miliarde de locuitori în anul 2050) și diminuarea impactului schimbărilor climatice, ce se exercită atât asupra întregului ecosistem, cât și asupra calității vieții tuturor organismelor.
După 130 de ani cercetarea științifică agricolă este în grea suferință
În anul 1985 se înființează Institutul de Cercetări Veterinare - Pasteur, care își continuă și astăzi activitatea, iar în anul 1926 ia ființă Institutul Național Zootehnic, ce devine, în anul 1949, Institutul de Cercetări Zootehnice (ICZ). În anul 1944, ICAR-ul avea 20 de stațiuni experimentale zonale, dotate și cu suprafețele de teren necesare cercetărilor agricole, conform Decretului Regal de înființare nr. 1205/04.05.1927.
O carte dedicată pastoralismului
Această nouă carte cuprinde o selecție de articole publicate de către autor, în perioada 2012-2015, în unele reviste de extensie pentru agricultură și dezvoltare rurală. Articolele publicistice sunt structurate în cinci capitole: Agricultura generală; Baza furajeră; Patrimoniul pastoral; Diverse; De peste hotare.
Înfiinţat în urmă cu peste două decenii, odată cu lansarea unei reviste de specialitate, FMG Ferma Media Grup este primul grup media privat din domeniul agriculturii româneşti.
Brandurile grupului, din print sau digital, s-au impus în timp prin varietate, profesionalism și calitate, devenind Alegerea naturală a fermierilor. Din 1998.
