Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Nicolae Dragomir

E-mail: Contact autor

Rezultate: [111]  
Pagini: [12]  1 2 3 4 5 6 7 8 9 10   >  »   
UTILIZAREA multifuncţională a PAJIŞTILOR permanente

UTILIZAREA multifuncţională a PAJIŞTILOR permanente

14 august 2019 - 15:08

Pajiştea particularizează spaţiul românesc şi îi asigură perenitatea în timp, atât prin marea bogăţie de specii naturale existente în covorul vegetal, cât şi prin siguranţa de viaţă oferită omului prin creşterea animalelor. Ca urmare, suprafaţa de pajişti permanente face parte din patrimoniul naţional funciar, a cărei destinaţie de folosire nu poate fi niciodată schimbată de vremuri sau de vremi.

Amenajamentele pastorale - la anul şi la mai... câţi ani

Amenajamentele pastorale - la anul şi la mai... câţi ani

10 iulie 2019 - 10:10

Valoarea patrimonială a pajiştilor permanente din România, ca resursă funciară naturală, a fost reglementată şi legal odată cu apariţia OUG 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor pemanente, care stabileşte că “menţinerea acestor suprafeţe constituie o obligaţie şi o prioritate de interes naţional, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu, asigurării echilibrului ecologic, a prevenirii şi combaterii eroziunii solului, a asigurării şi creşterii producţiei animaliere tradiţionale”. Totodată, modul de gestionare a pajiştilor se realizează prin amenajamente pastorale, întocmite cu obiectivele lor sociale, economice şi cu respectarea dreptului la proprietate asupra pajiştilor.

 

SISTEMUL FURAJER şi nivelul ACIZILOR GRAŞI în hrană

SISTEMUL FURAJER şi nivelul ACIZILOR GRAŞI în hrană

17 iunie 2019 - 14:50

Acizii graşi polinesaturaţi (de tip omega-3 şi omega-6), atât de importanţi pentru sănătatea omului, numiţi şi acizi esenţiali, nu pot fi sintetizaţi nici de organismul animal şi nici de cel al omului, ci numai de plante. În fiecare zi, prin dieta de hrană, omul trebuie să alimenteze organismul cu aceşti acizi graşi polinesaturaţi, prin consumul diversificat de alimente de origine vegetală şi animală.

Pajiştile semănate în sistemul furajer din zona de câmpie

Pajiştile semănate în sistemul furajer din zona de câmpie

14 mai 2019 - 13:41

Pajiştile semănate, cunoscute şi sub denumirea de pajişti temporare (cultivate în sistemul de rotaţie cu alte culturi), s-au extins foarte mult în ţările cu o zootehnie mai dezvoltată, ca urmare şi a unor programe speciale de cercetare în domeniul creării unor soiuri performante din specii de graminee şi leguminoase de pajişti.

Leguminoasele de pajişti - valoare agronomică şi zootehnică excelentă

Leguminoasele de pajişti - valoare agronomică şi zootehnică excelentă

06 mai 2019 - 18:19

Leguminoasele furajere de pajişti sunt considerate printre cele mai importante specii din vegetaţia pajiştilor permanente şi din structura culturilor agricole semănate în terenuri arabile, cu rol multifuncţional în dezvoltarea durabilă a agriculturii.

Noua lege a zootehniei - condiţii de îmbunătăţire a sistemului furajer

Noua lege a zootehniei - condiţii de îmbunătăţire a sistemului furajer

06 martie 2019 - 20:41

În capitolul III, destinat alimentaţiei animalelor, Legea nr. 32/2019 a Zootehniei acordă o mare importanţă resurselor furajere, ce asigură desfăşurarea normală a funcţiilor vitale şi valorificarea potenţialului de producţie şi reproducţie ale acestora prin folosirea în special a produselor de origine vegetală. Cum s-ar putea realiza îmbunătăţirea sistemului furajer în condiţiile aplicării Legii Zootehniei nr. 32/2019?

Gestionarea eficientă a fluxului de azot din pajişti

Gestionarea eficientă a fluxului de azot din pajişti

28 februarie 2019 - 04:27

Azotul este considerat unul din elementele de bază care asigură şi întreţine viaţa pe Pământ, fiind întâlnit în aproape toate mediile naturale. O estimare globală a cantităţii de azot stocat în vegetaţia terestră arată că aceasta se încadrează în limitele de 10-15 miliarde tone. După atmosferă, cel mai mare rezervor de azot se găseşte în pajişti, respectiv între 5000 şi 20000 kg/ha. Din cantitatea totală de azot existentă în ecosistemele de pajişti permanente, între 30 şi 50% se găseşte în litieră şi ţesuturile vegetale moarte.

Încetineala românului pierde brandul de Bruxelles

Încetineala românului pierde brandul de Bruxelles

08 ianuarie 2019 - 23:05

Cuvintele acestui articol au o mare încărcătură afectivă şi emoţională, dar mai ales revoltătoare pentru “veşnica neputinţă”, pe care o transmitem de la o generaţie la alta, de a nu vrea sau a nu şti cum să ne promovăm adevăratele comori naturale ale ţării, în interesul comun, aşa cum o fac alte naţii care, deşi nu mai dispun de aceste comori, le readuc în actualitate pentru a câştiga o nouă dimensiune economică şi socială.

 

LEGEA MUNTELUI şi tradiţia PĂSTORITULUI MONTAN

LEGEA MUNTELUI şi tradiţia PĂSTORITULUI MONTAN

13 decembrie 2018 - 14:20

În structura teritorială a României, zona de munte reprezintă 30% din suprafaţa totală a ţării, respectiv 72.000 kmp (circa 7,2 mil. ha). Din punct de vedere administrativ, zona de munte are o populaţie de circa 3,2 milioane de locuitori, cu o densitate medie de aproximativ 40 locuitori/kmp şi 1,2 milioane de gospodării. În această zonă, din punct de vedere al învelişului vegetal, există două resurse naturale, de mare importanţă strategică, respectiv pădurile şi pajiştile permanente.

Încărcătura de... EURO/HECTAR

Încărcătura de... EURO/HECTAR

23 octombrie 2018 - 00:43

Efectul direct al subvenţiilor acordate pentru suprafeţele de pajişti ale României ar trebui să se reflecte în buna gospodărire a fondului pastoral naţional. Din nefericire, investiţiile provenite din subvenţii pentru aplicarea unor măsuri de ameliorare şi de îmbunătăţire a pajiştilor permanente sunt relativ puţine şi sporadice, de aceea şi în continuare starea de degradare a acestor suprafeţe este continuă, iar la nivel naţional proporţia este de peste 70% din suprafaţa totală.

 

Rezultate: [111]  
Pagini: [12]  1 2 3 4 5 6 7 8 9 10   >  »   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agromalim 12 - 15 septembrie 2019 Case IH - Sistemul AFS Harvest Command
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?