Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Iacob CRĂCIUN

Rezultate: [10]  
Pagini: [1]  1   
Digestibilitatea furajelor criteriu de stabilire a valorii alimentare

Digestibilitatea furajelor criteriu de stabilire a valorii alimentare

26 iulie 2010 - 12:00

Aceşti doi parametri, componenţi ai valorii de furajare depind în primul rând de compoziţia chimică şi morfologică a plantei, ale căror nivele de conţinut şi structură se modifică pe măsură ce plantele cresc şi înaintează în vegetaţie.

Silozul de lucernă - pretenţios, dar eficient în furajarea animalelor

Silozul de lucernă - pretenţios, dar eficient în furajarea animalelor

09 iunie 2010 - 14:00

Pentru rumegătoare, în această perioadă, furaj înseamnă: fân, suculente şi concentrate, la care, de obicei, în funcţie de resursele locale, se adaugă diverse reziduuri sau subproduse din industria alimentară (borhoturi, şroturi, tăiţei de sfeclă).

Fertilizarea cu îngrăşăminte organice pe păşuni şi pe fâneţe

Fertilizarea cu îngrăşăminte organice pe păşuni şi pe fâneţe

05 ianuarie 2010 - 16:00

Datorită rolului lor ameliorativ complex exercitat asupra însuşirilor fizice, chimice şi trofice ale solurilor, utilizarea îngrăşamintelor organice naturale determină importante sporuri de producţie. Se apreciază că prin fertilizarea cu gunoi de grajd, al cărui efect pozitiv se eşalonează în principal pe o perioadă de trei-patru ani, sporurile de producţie realizate sunt în medie pe patru ani de 70%.

În plus, în cazul pajiştilor permanente, în urma aplicării fertilizanţilor organici proveniţi de la animale, se îmbunătăţeşte radical compoziţia botanică a covorului vegetal, înmulţindu-se speciile de ierburi cu o valoare nutritivă ridicată, în detrimentul celor slab comestibile şi mai puţin valoroase.

Agro-Pluguşorul

Agro-Pluguşorul

16 decembrie 2009 - 16:00

Am sperat, am dat cu gura,
S-ajutaţi agricultura.
Nu-i ţestoasă mai blindată
Ca aleşii noştri-n ceată
Şi nu-i lele ţaţă-n sat,
Ca aleşii din ăst stat,
Care turuie întruna
Neştiind că-i groasă gluma.

Avantajele conservării furajelor prin însilozare

Avantajele conservării furajelor prin însilozare

01 octombrie 2009 - 20:00
Cu toate că toxinele, patogenitatea şi contaminările în complexitatea lor constituie de multă vreme obiectul unor studii amănunţite, în prezent aceste preocupări sunt încurajate, iar un număr tot mai mare de cercetări vin să întărească aspectele siguranţei alimentare. În acelaşi timp, creşte şi interesul privind protecţia mediului înconjurător, deoarece consumatorii încep să pună preţ mai mare pe tehnologiile care generează mai puţină poluare, pentru producerea de alimente pe cale sustenabilă.
Frunzele şi fructele arborilor în alimentaţia animalelor

Frunzele şi fructele arborilor în alimentaţia animalelor

03 septembrie 2009 - 19:00
Ghinda, în raţia furajeră

Ghinda uscată şi decojită este foarte bine valorificată de animalele la îngrăşat. Cel mai eficient mod de folosire a ghindei este sub formă de uruială, rezultată în urma măcinării după o prealabilă uscare.

Folosită în amestec de uruieli, adică două părţi de ghindă la o parte uruială de orz, de triticale, de porumb sau mai ales de drojdie de bere, ultima menită să îmbogăţească conţinutul în proteină, poate rezulta un excelent furaj concentrat atât pentru tineret şi pentru porcii adulţi, cât şi pentru ovinele bătrâne supuse recondiţionării, dar şi pentru taurinele la îngrăşat.

Păşunea şi păşunatul raţional (III)

Păşunea şi păşunatul raţional (III)

30 iulie 2009 - 20:00
Unii dintre proprietari, vechi sau noi, au extins acest sistem de tarlalizare, cu toate că în ultimul timp concurenţa acerbă, în condiţii de criză, pune sub semnul întrebării eficienţa acestora, mai ales pentru că mărimea unei exploataţii se redimensionează mereu în funcţie de cerere şi de posibilităţi, iar intervenţiile mecanizate pe păşune sau schimbarea destinaţiei păşunii încarcă nota de plată.
Păşunea şi păşunatul raţional (II)

Păşunea şi păşunatul raţional (II)

25 iunie 2009 - 23:00
Ghidul călăuzitor al crescătorului de animale are ca punct de plecare stabilirea încărcăturii cu animale a unei păşuni şi continuă cu manageriatul efectivelor de animale şi al păşunii, pe toată perioada unui sezon.


Producţia şi necesarul de iarbă

Pentru stabilirea necesarului zilnic de iarbă trebuie precizat că atunci când se vorbeşte de toată gama de păşuni existente, gradul de valorificare a acestora prin păşunat variază foarte mult: de la 25 la sută pe terenuri umede, unde predomină rogozurile şi pipirigul, până la 95 la sută pe păşunile semănate, indiferent de zonă.

Păşunea şi păşunatul raţional (I)

Păşunea şi păşunatul raţional (I)

27 mai 2009 - 20:00
• Însuşirile fizico-chimice ale solului. În general, în zonele înalte, de deal şi de munte, predomină solurile acide, sărace în microelemente cum sunt Mg, Cu, Zn şi CaO, iar în compoziţia floristică a acestor zone, leguminoasele sunt slab reprezentate sau chiar lipsesc. De aceea, la vaci apar frecvent probleme de reproducţie care, mai departe, conduc la sterilitate.

Prin urmare, acolo unde pH-ul solului e sub 5,2, se recomandă administrarea de amendament calcaros în doză de 5-7 tone/hectar, deasupra arăturii, urmată de discuire. Efectul aşteptat se manifestă pe parcursul a 6-8 ani, de la momentul aplicării.

• Compoziţia covorului vegetal. Pentru o pajişte semănată, indiferent de specia de erbivore ce urmează să o păşuneze, se recomandă ca la semănat leguminoasele perene să participe în proporţie de 30-40 la sută în alcătuirea covorului vegetal, iar dintre acestea, trifoiul alb (Trifolium repens) este cel mai indicat.

Pentru o păşune destinată oilor, folosind un amestec simplu format dintr-o graminee şi dintr-o leguminoasă, spre exemplu păiuşul înalt (Festuca arundinacea), în amestec cu trifoi alb, pe cernoziomuri, se vor realiza producţii de 5-6 tone/hectar S.U., în condiţii normale, şi de până la 14 tone, în condiţii agrotehnice superioare.

Dintre gramineele pe care trebuie să le cuprindă covorul vegetal al păşunilor pentru oi, în ordine descrescătoare de favorabilitate, după Festuca arundinacea, urmează golomăţul (Dactylis glomerata) şi raigrasul peren (Lolium perenne).

Trei plante furajere, un amestec unic

Trei plante furajere, un amestec unic

21 aprilie 2009 - 18:00
Despre fiecare în parte, exceptând sfecla furajeră, s-a scris atât de mult, încât subiectul pare epuizat. Analizate însă împreună, prin asociere în cadrul aceleiaşi raţii zilnice, conţinutul lor nutritiv poate fi valorificat la maxim.
Rezultate: [10]  
Pagini: [1]  1   

Video

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

V-ați asigurat culturile? Daunele au fost nelipsite pe plantațiile de viță de vie portaltoi în județul Timiș! 
Branislav Giurici ne recomandă Agra Asigurări! Contactează-i! https://www.agraasigurari.ro/

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Zsolt Tamássy

Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta AGRO EDMA, 2.500 ha: La discuit și fertilizat cu Massey Ferguson 8740S DYNA-VT şi 7726S DYNA 6 Trei lucrări dintr-o singură trecere cu discul Discordon DXRV II
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?