Dumitru Nedelcu
E-mail:
O gară numită ”agricultura”
Peisajul Bărăganului e atât de simplu, încât un copil cu două-trei creioane colorate (maro, galben şi albastru) îl redă imediat, cu numai câteva linii. Te uiţi în jur şi nu vezi decât drumul, tarlalele şi cerul. Dacă nu eşti prea departe afundat în câmpie, poate ai norocul să zăreşti plopii înalţi ai vreunui sat. Bărăganul nu e însă compus numai din câteva linii, unele aiuritor de drepte. Atmosfera e un amestec de soare şi praf, mai ales într-o vară secetoasă, cum e asta, a anului 2019.
Preţuri şi proteste în UE
În timp ce crescătorii de bovine de carne din România sunt nemulţumiţi că a scăzut SCZ-ul (fireşte că a scăzut, din cauză că a sporit numărul vitelor eligibile, suma de împărţit rămânând aceeaşi), undeva, la marginea continentului, mai precis în Irlanda, crescătorii de vaci nemulţumiţi de preţurile primite pentru animale au ieşit la protest.
Legea muntelui, pe masa CE
Doi ani, scurşi de la câştigarea alegerilor din decembrie 2016, i-au trebuit actualei puteri politice să legifereze sprijinul financiar pentru zona montană, ajutor promis prin Programul de guvernare.
Din JURNALUL APICULTORULUI - stuparii români râvnesc la PIAŢA ARABĂ
O fotografie cu un borcan cu miere al cărui preţ este de 143 de dolari americani, fiind scos la vânzare într-un mall din Arabia Saudită, a provocat un val de comentarii interesante într-un grup de apicultori români constituit pe facebook. Preţul exorbitant cerut de comerciantul arab pentru câteva sute de grame de miere ecologică le-a aprins imaginaţia stuparilor noştri, care s-au întrebat, visând cu ochii deschişi: când vom vinde şi noi mierea noastră pe piaţa saudită, la un preţ aşa de mare?
Francezii au dat de greu - SECETA SEVERĂ de la celălalt capăt al Europei
Fermierii români obişnuiesc să-i invidieze pe cei francezi, fiindcă aceştia încasează subvenţii mai mari şi reuşesc să-şi vândă producţia la preţuri mai bune decât în România. Pe de altă parte, anunţurile Ministerului Agriculturii din ultimii doi ani, potrivit cărora producţia medie la hectar la porumb obţinută la noi ar fi fost mai mare decât în Hexagon, date statistice denunţate, însă, recent de o publicaţie agricolă autohtonă ca fiind umflate de pix, cu siguranţă că le-a umplut pieptul de mândrie alor noştri. ”Iată, i-am bătut pe francezi, cu toate subvenţiile lor!”, şi-au spus unii în barbă ascultându-i pe Dragnea şi pe Daea vorbind la mitinguri electorale, fiindcă producţiile alea record n-ar fi fost obţinute, nu-i aşa?, fără politica preţioasă a partidului.
VITE mai multe, SPRIJIN CUPLAT în scădere
Asociaţia Aberdeen Angus a trimis, la începutul lunii august a.c., o scrisoare chiar premierului Viorica Dăncilă, semnalându-i: 1. micşorarea, în ultimii ani, a Sprijinului Cuplat Zootehnic (SCZ) pentru taurinele de carne şi 2. ameninţarea importurilor masive de carne de vită din America de Sud pe piaţa românească, în urma acordului de principiu la care a ajuns Uniunea Europeană cu ţări din Piaţa Comună a Sudului (Mercosur) pentru semnarea unui tratat comercial.
Pepiniera şi utilităţile
Cultura zmeurului şi cea a murului au luat un avânt fără precedent în România, mai ales după anul 2000. Fructe accesibile altădată orăşeanului numai dacă făcea o excursie la munte sau dacă ajungea în vreun sat de la poalele Carpaţilor, acum ele sunt aduse morman pe tarabele pieţelor agroalimentare, cu eticheta ”zmeură de cultură” sau ”mure de cultură”.
Avansăm cu PRODUCŢIA ECO?
În timp ce dezbaterile la nivel european privind utilizarea anumitor tipuri de pesticide sunt încă intense, fiind luate chiar decizii de interzicere, atât la nivel comunitar, pentru neonicotinoide, cât şi la nivel naţional, în Austria, pentru glifosat, agricultura ecologică din România revine, potrivit statisticilor MADR, pe o curbă ascendentă, fiind în creştere atât suprafeţele certificate, cât şi numărul operatorilor.
Pesticidele din farfurie
11.158 de probe au fost prelevate la nivel european din produsele agro-alimentare obţinute în sistem convenţional, rezultatele fiind comunicate de fiecare stat membru Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), în cadrul Programului european de coorodonare. Acestor probe li s-au adăugat alte zeci de mii, prelevate de statele membre în cadrul programelor naţionale.
Legumicultură cu... trese, la Produleşti
Afacerile în agricultură au nevoie, desigur, de bani pentru a se înfiripa şi dezvolta, întocmai cum plantele şi animalele au nevoie de apă şi de hrană. Deseori însă, numai banii nu sunt suficienţi, deşi unii ar putea să mă contrazică. Unii fermieri sau investitori în agricultură mi-au spus că la temelia activităţii lor stă un impuls afectiv. Unul dintre aceştia este Marin Dan, din comuna Produleşti, judeţul Dâmboviţa. Omul a activat ca ofiţer de rang înalt, a trăit la oraş, a lucrat prin birouri, a vizitat ţări străine. Ceea ce l-a determinat să investească în agricultură, după ce şi-a cam încheiat socotelile cu serviciul, a fost priveliştea casei părinteşti, nelocuite, părăsite, în satul din şesul Dâmboviţei.
