Dumitru BĂDIȚA
E-mail:
Sunt născut în 1972, în comuna Polovragi, judeţul Gorj. Am absolvit Facultatea de Jurnalistică la Sibiu, în 1997.
Activez în presa centrală din 1997 până în prezent (radio, presă scrisă şi multimedia, TV). Teme de interes profesional: satele româneşti, investiţiile rurale, legislaţie cu efecte în mediul rural.
Autor, printre altele, al cărţii de reportaje ”Rute ocolitoare”, ed. Tracus Arte, Bucureşti, 2014.
Petrolistul şi ARONIA - ”fructul cosmonautului”
Până să ajungi să vezi plantaţia de aronia a lui Alexandru Simioana din Bustuchin, şi admiri mai întâi casa nouă şi grădina din faţa casei. E o curte largă, înierbată, mărginită de viţă-de-vie şi umbrită de pomi plantaţi cu numai câţiva ani în urmă. O gospodărie construită de la zero, pe un teren în pantă, cumpărat de la un localnic.
ŞOFRANUL, aurul roşu. UN OM, UN PROIECT, O ŞANSĂ
Cesar Guzman Aparicio coboară din avionul sosit din Madrid pe Aeroportul Otopeni. Călătorul e îmbrăcat în costum, fără cravată, şi poartă părul lung, lăsat pe umeri şi încârlionţat. Merge drept, cutezător. Acum, vă rog să-l lăsăm să se îndrepte spre ieşire şi să vă provoc imaginaţia cu o întrebare: spre ce destinaţie se îndreaptă Cesar Guzman?
De la GAZE la GÂZE...
Rar am degustat o miere de salcâm mai convingătoare decât mierea produsă în stupina lui Gheorghe Şoşoi din Bustuchin, judeţul Gorj. Miere cu totul diferită, în bine, de siropul pe care mulţi apicultori îl vând drept miere de salcâm prin pieţele Bucureştiului. Gorjeanul nici măcar nu este unul dintre acei apicultori dedicaţi exclusiv afacerii lor. E maistru la liceul din comună, în prisacă merge după program.
De vorbă cu legumicultorii din Slobozia Moară
”Vino când e zi de lucru, să-i vezi pe oameni la treabă”, îmi spune la telefon Emanuel Popescu, patronul unei făbricuţe de murături din marginea comunei Slobozia Moară. ”Nu, mai bine vin acum, că e sărbătoare şi nu muncesc. Au timp să stea de vorbă”, i-am explicat eu, privind pe fereastra apartamentului din Bucureşti soarele de sfârşit de primăvară...
VIAŢĂ DE FERMIER - un satelit orb, un card bancar gol
Direcţiile agricole judeţene şi organismele de control au postat comunicate pe site-uri, angajaţii au trimis email-uri şi sms-uri, au dat telefoane, cu intenţia de a-i informa pe operatorii din agricultura ecologică să nu rateze data de 16 mai, inclusiv, şi să se înscrie din nou în sistem. Câţi s-au înscris şi câţi au rămas fără dreptul de a mai încasa subvenţii, vom afla atunci când MADR va publica statisticile privind agricultura ecologică, statistici staţionate, deocamdată, la nivelul anului 2016.
VIAŢA DE FERMIER a lui Nicolae Chiriţescu
Rulez cu nici 40 km/h pe o şosea din comuna Dridu, judeţul Ialomiţa. Tocmai am lăsat în urmă câmpurile arate şi grădinile de la marginea satului. Pe partea stângă, în faţa unei porţi, văd scoase la vânzare legături de ridichi, de ceapă şi o grămăjoară de spanac. Trag imediat pe dreapta şi mă uit mai bine. Peste gard, zăresc albeaţa mată a foliei de solar. Sunt trei solarii mari, care sclipesc în soarele amiezii de sâmbătă...
ULCICA PLINĂ CU MIERE - Daniel Baciu, un tânăr apicultor de peste Olt
Târgul Mierii din Bucureşti, ediţia de primăvară, din 16 - 18 martie a.c., a trecut, dar notiţele au rămas în agendă. E timpul să le folosesc şi să vă prezint o tânără familie de apicultori din Caracal, oraş situat în plină câmpie, unde se află culturi agricole, dar şi păduri de salcâm, adică o foarte bună bază meliferă.
MADR şi Tomata românească - transparenţă la unii, opacitate la alţii
Câteva direcţii agricole judeţene au publicat pe site-ul propriu lista cu beneficiarii ajutorului de minimis pentru producerea tomatelor în sere şi solarii, ajutor acordat în baza HG 39/2017, în timp ce alte direcţii agricole judeţene nu au catadicsit să informeze publicul în conturile cui s-au dus banii publici, cei 3000 de euro pentru fiecare legumicultor eligibil, deşi instituţiile respective sunt obligate de lege să dea dovadă de transparenţă. Cred că toţi agricultorii, ba încă toţi contribuabilii din această ţară, au dreptul să ştie cine a beneficiat de banii respectivi.
”Mărul de Batoş” - de la glorie, la supravieţuire
Inginerul horticol Emil Tămăşan e, cum se spune, pe felia lui. Adică profesează ceea ce a învăţat în Facultatea de Agronomie din Cluj-Napoca şi în anii mulţi de activitate într-unul dintre cele mai mari bazine pomicole din ţară - Batoş, judeţul Mureş.
Agricultură inteligentă la Moara Vlăsiei
Agricultura ecologică, spiritul cooperatist şi vânzarea online converg în acelaşi proiect derulat într-o fermă de legume din comuna Moara Vlăsiei, judeţul Ilfov. Dacă ţinem cont şi de faptul că unul dintre investitori este bucureştean şi activează în mediul bancar, dar are rădăcini la ţară, într-un sat din sudul României, avem în faţă o poveste demnă de interes. Prin urmare, merită cunoscută.
