Dumitru BĂDIȚA
E-mail:
Sunt născut în 1972, în comuna Polovragi, judeţul Gorj. Am absolvit Facultatea de Jurnalistică la Sibiu, în 1997.
Activez în presa centrală din 1997 până în prezent (radio, presă scrisă şi multimedia, TV). Teme de interes profesional: satele româneşti, investiţiile rurale, legislaţie cu efecte în mediul rural.
Autor, printre altele, al cărţii de reportaje ”Rute ocolitoare”, ed. Tracus Arte, Bucureşti, 2014.
Pe cărări de munte, spre STÂNELE polovrăgenilor
La volanul maşinii de teren urcă însuşi primarul Gheorghe Epure. În dreapta lui s-a aşezat fostul primar, Ştefan Făsuescu, tehnician veterinar de profesie şi, în acelaşi timp, crescător de oi, pe care le vărează în Curmătura Olteţului. E o dimineaţă senină, de la sfârşitul lunii iunie, dar vremea e instabilă şi oricând poate veni ploaia, mai ales la munte...
POLOVRAGI - muncă şi ospitalitate
Comuna Polovragi este situată în colţul de nord-est al judeţului Gorj, fiind o localitate de margine şi din punct de vedere al locuirii omeneşti: mergând spre nord, nu mai întâlneşti aşezări umane decât peste munţi, în judeţul Sibiu. Vatra satului este amplasată pe un câmp de câţiva kilometri pătraţi, întins în mod straniu la poalele munţilor, unghiul nordic al acestui platou submontan oprindu-se lângă pereţii abrupţi, de sute de metri înălţime, ai Cheilor Olteţului, poartă îngustă spre pădurile de fag şi molid şi spre păşunile alpine. Comuna este accesibilă pe DN67, dinspre Târgu Jiu sau Râmnicu-Vâlcea, cu intrare pe DJ665 sau pe şoseaua de sub munte, dinspre Horezu sau Novaci.
Sus, la stâna din Paltinul
Soţii Alexandru (Săndel) şi Monica Drăgan din oraşul Novaci, jud. Gorj, ţin cu dinţii de tradiţia oieritului, altădată ocupaţia de căpătâi a novăcenilor, abandonată însă de-a lungul timpului de multe familii. Vară de vară, soţii Drăgan îşi urcă turma de Ţurcane bucălăi la stâna din Paltinul, un loc situat în hăul dintre muntele Păpuşa (2136 m) şi muntele Mohoru (2337 m), la liziera pădurii de molid. Din fericire, oierii pot ajunge la stână cu maşina de teren, pe un drum care se desprinde pe mâna stângă din şoseaua Transalpina şi taie de-a curmezişul versantul înierbat al muntelui.
Sus, la STÂNA DIN TIGVELE, în Baia de Fier
Oierul Leonică Turbăceanu din Baia de Fier e un munte de om, cât munţii de la izvoarele Galbenului unde urcă vară de vară, încă din tinereţe. Când a ajuns echipa proiectului ”Viitor pentru sate” la stâna lui din Cracul Tigvelor, abia îşi descărcase bagajele din camionetă şi se pregătea să ia în piept un nou ”sezon pastoral”, cum spun specialiştii. Numai că aceste cuvinte inofesive ascund o realitate deseori vitregă, cu vreme rea, cu sălbăticiuni care dau târcoale ţarcului cu oiţe, dar şi cu surprize... neplăcute, desigur, din partea funcţionarilor care au în mână banii europeni şi dau sancţiuni, fără ca omul să se ştie vinovat.
BAIA DE FIER. La stâna familiei Stanciu
În orice direcţie ai porni din staţiunea montană Rânca, ajungi la o stână. Dacă mergi, fie pe jos, fie cu maşina - de teren, nu autoturism - până în muntele Tigvele, situat pe teritoriul comunei Baia de Fier, ai toate şansele să fii musafirul familiei Stanciu, care îngrijeşte câteva zeci de văcuţe şi prepară brânzeturi într-o stână construită din lemn, dar având o curte pavată cu beton (ca să nu iei noroiul pe tălpi) şi îngrădită întocmai ca o căsuţă din sat, iar în interior sobă cu plită, gresie şi faianţă şi veselă ca în orice bucătărioară.
Atelierul de confecţii... metalice
Ionuţ Rădescu e un tânăr (are 32 de ani) care a reuşit să acceseze fonduri europene pentru firma sa de confecţii şi construcţii metalice din Baia de Fier. Tânărul s-a dus fix spre submăsura care corespundea cel mai bine pregătirii sale profesionale, şi anume sM 6.2 ”Înfiinţare activităţi neagricole în zone rurale”, el fiind absolventul Facultăţii de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole a Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti. Inginerul a reuşit două lucruri importante: să obţină bani europeni şi să găsească un sediu pentru firmă chiar în comuna lui.
La ferma lui Li Ke Xing
Rulez cu vreo 40 km/h, pe o şosea care traversează câmpurile Ilfovului, undeva prin nordul comunei Brăneşti. Tocmai am lăsat în urmă satul Piteasca, situat între o pădure şi o baltă, şi mă îndrept spre Şindriliţa, pe unde trece E85, când observ în dreapta câteva solarii şi o baracă...
Cu Bălţata pe cântar
Unul dintre cele mai atractive momente ale Zootehnica Show, organizat în cadrul târgului AGRARIA 2018, din localitatea Jucu, jud. Cluj, a fost cântărirea a zece exemplare de bovine din rasa Bălţată Românească - Simmental, fiind acordate premii celor care au fost cel mai aproape de adevăr în evaluarea greutăţii animalelor.
Petrolistul şi ARONIA - ”fructul cosmonautului”
Până să ajungi să vezi plantaţia de aronia a lui Alexandru Simioana din Bustuchin, şi admiri mai întâi casa nouă şi grădina din faţa casei. E o curte largă, înierbată, mărginită de viţă-de-vie şi umbrită de pomi plantaţi cu numai câţiva ani în urmă. O gospodărie construită de la zero, pe un teren în pantă, cumpărat de la un localnic.
ŞOFRANUL, aurul roşu. UN OM, UN PROIECT, O ŞANSĂ
Cesar Guzman Aparicio coboară din avionul sosit din Madrid pe Aeroportul Otopeni. Călătorul e îmbrăcat în costum, fără cravată, şi poartă părul lung, lăsat pe umeri şi încârlionţat. Merge drept, cutezător. Acum, vă rog să-l lăsăm să se îndrepte spre ieşire şi să vă provoc imaginaţia cu o întrebare: spre ce destinaţie se îndreaptă Cesar Guzman?
