Dumitru BĂDIȚA
E-mail:
Sunt născut în 1972, în comuna Polovragi, judeţul Gorj. Am absolvit Facultatea de Jurnalistică la Sibiu, în 1997.
Activez în presa centrală din 1997 până în prezent (radio, presă scrisă şi multimedia, TV). Teme de interes profesional: satele româneşti, investiţiile rurale, legislaţie cu efecte în mediul rural.
Autor, printre altele, al cărţii de reportaje ”Rute ocolitoare”, ed. Tracus Arte, Bucureşti, 2014.
Agricultură inteligentă la Moara Vlăsiei
Agricultura ecologică, spiritul cooperatist şi vânzarea online converg în acelaşi proiect derulat într-o fermă de legume din comuna Moara Vlăsiei, judeţul Ilfov. Dacă ţinem cont şi de faptul că unul dintre investitori este bucureştean şi activează în mediul bancar, dar are rădăcini la ţară, într-un sat din sudul României, avem în faţă o poveste demnă de interes. Prin urmare, merită cunoscută.
Piaţa mică a terenurilor: cine vinde, cine cumpără?
Vânzarea terenurilor a devenit o temă sensibilă. Mai ales vânzarea pământului către cetăţenii din alte ţări europene a generat reacţii asemănătoare celor din anii nouăzeci, când participanţii la anumite mitinguri strigau în stradă: ”Nu ne vindem ţara”. Tranzacţiile au loc însă în cadru legal, în baza tratatului de aderare a României la UE şi a Legii 17/2004, care a adus noi reglementări în piaţa funciară.
Micul abator din stână - veriga lipsă a lanţului scurt în ferma de ovine
În urmă cu un an a intrat în vigoare Ordinul 140/2016, prin care ANSVSA a stabilit condiţiile minime pentru funcţionarea abatoarelor de capacitate mică, a centrelor de sacrificare şi a punctelor de sacrificare integrate în fermă. La acel moment, crescătorii de ovine, fie ei persoane juridice sau fizice, şi-au văzut parcă visul cu ochii: acela de a-şi putea sacrifica ovinele în incinta exploataţiilor şi de a vinde, direct din fermă, carne şi produse procesate din carne de ovine.
La ferma familiei Chirilă
Ionel Chirilă este unul dintre cei mai cunoscuţi crescători de bovine din Cerghizel, judeţul Mureş. Îngrijeşte câteva zeci de vaci din rasa Bălţată Românească pentru lapte şi îngraşă tăuraşi pentru piaţă, utilizând furaje produse pe terenurile lucrate de fratele său, Ovidiu Chirilă.
Mica piaţă a terenurilor agricole din sudul ţării
Continuu în acest număr incursiunea prin piaţa terenurilor agricole, având ca sursă de informare site-urile direcţiilor agricole judeţene, unde sunt publicate, potrivit Legii 17/2014, atât ofertele de vânzare, cât şi acceptările acestor oferte şi avizele finale, atunci când e cazul. E bine să cunoaştem aceste date, fiindcă trimit direct la realitate. Având aceste informaţii, ştim exact cine vinde, cine cumpără, care sunt suprafeţele tranzacţionate şi care sunt preţurile încasate pentru terenurile scoase la mezat.
Statul relaxează regulile în agricultura eco
E oficial! Operatorii din sistemul de agricultură ecologică nu vor mai fi sancţionaţi financiar de APIA dacă organismele de control vor stabili că terenurile şi produsele au fost contaminate accidental, fără ca operatorul să aibă vreo vină. Decizia a fost luată în Parlament, prin modificarea OUG 34/2000, iar noile prevederi au fost publicate în Monitorul Oficial chiar în ziua de Crăciun.
Berbecii cu origine sunt toţi sănătoşi?
Numeroşi crescători de oi au beneficiat de schema de minimis pentru achiziţionarea de berbeci de rasă, schemă instituită de două ori, în 2014 şi în 2016, cuantumul sprijinului fiind 2500 de lei pentru un exemplar. Programul de minimis a primit, desigur, numeroase critici, îndreptate cu precădere asupra calităţii genetice a berbecilor tranzacţionaţi.
Moştenirea fraţilor Achim
Pe câmpurile dinspre apusul Răcarilor, un mic orăşel din sudul judeţului Dâmboviţa, miroase a brusturi de varză putreziţi, a pământ reavăn abia întors de pluguri şi a buruieni pleoştite de ploaie în marginea ogoarelor. O negură spălăcită hălăduind peste şeşuri generează o atmosferă de tărâm gotic: aştepţi să ţâşnească de undeva două armate care să se încleşteze pe miriştile răvăşite. O bătălie a avut deja loc pe aici: s-au luptat cultivatorii de varză şi cartofi cu intemperiile şi cu nevoile şi par să fi învins deocamdată, victoria lor de moment fiind dovedită de munţii de căpăţâni din remorci.
Conversaţie la tarabă
Piaţa Obor, cea mai mare şi mai cunoscută piaţă agroalimentară din Bucureşti, este plină de bunătăţi toamna. Tarabele sunt grele de fructe şi legume, iar galantarele sunt pline cu brânzeturi şi carne. Abundenţa din piaţă nu exprimă, însă, întotdeauna şi producţii agricole mulţumitoare. Mi-a confirmat acest lucru fermierul Nicolae Tăichiţă, din comuns Cândeşti, jud. Dâmboviţa.
Promisiunile urcă muntele!
Tiberiu Ştef (foto), şef al Centrului de Instruire în Agricultură Agrom-RO, cu sediul în Sângeorgiu de Mureş, a acceptat de curând să-l consilieze pe ministrul Petre Daea în chestiuni care ţin de dezvoltarea zonei montane, semn că fermierii din Carpaţi se vor bucura de mai multă atenţie din partea autorităţilor. Cel puţin acestea sunt intenţiile. Vom vedea, în timp, care vor fi şi realizările.
