Dumitru BĂDIȚA
E-mail:
Sunt născut în 1972, în comuna Polovragi, judeţul Gorj. Am absolvit Facultatea de Jurnalistică la Sibiu, în 1997.
Activez în presa centrală din 1997 până în prezent (radio, presă scrisă şi multimedia, TV). Teme de interes profesional: satele româneşti, investiţiile rurale, legislaţie cu efecte în mediul rural.
Autor, printre altele, al cărţii de reportaje ”Rute ocolitoare”, ed. Tracus Arte, Bucureşti, 2014.
Statul relaxează regulile în agricultura eco
E oficial! Operatorii din sistemul de agricultură ecologică nu vor mai fi sancţionaţi financiar de APIA dacă organismele de control vor stabili că terenurile şi produsele au fost contaminate accidental, fără ca operatorul să aibă vreo vină. Decizia a fost luată în Parlament, prin modificarea OUG 34/2000, iar noile prevederi au fost publicate în Monitorul Oficial chiar în ziua de Crăciun.
Berbecii cu origine sunt toţi sănătoşi?
Numeroşi crescători de oi au beneficiat de schema de minimis pentru achiziţionarea de berbeci de rasă, schemă instituită de două ori, în 2014 şi în 2016, cuantumul sprijinului fiind 2500 de lei pentru un exemplar. Programul de minimis a primit, desigur, numeroase critici, îndreptate cu precădere asupra calităţii genetice a berbecilor tranzacţionaţi.
Moştenirea fraţilor Achim
Pe câmpurile dinspre apusul Răcarilor, un mic orăşel din sudul judeţului Dâmboviţa, miroase a brusturi de varză putreziţi, a pământ reavăn abia întors de pluguri şi a buruieni pleoştite de ploaie în marginea ogoarelor. O negură spălăcită hălăduind peste şeşuri generează o atmosferă de tărâm gotic: aştepţi să ţâşnească de undeva două armate care să se încleşteze pe miriştile răvăşite. O bătălie a avut deja loc pe aici: s-au luptat cultivatorii de varză şi cartofi cu intemperiile şi cu nevoile şi par să fi învins deocamdată, victoria lor de moment fiind dovedită de munţii de căpăţâni din remorci.
Conversaţie la tarabă
Piaţa Obor, cea mai mare şi mai cunoscută piaţă agroalimentară din Bucureşti, este plină de bunătăţi toamna. Tarabele sunt grele de fructe şi legume, iar galantarele sunt pline cu brânzeturi şi carne. Abundenţa din piaţă nu exprimă, însă, întotdeauna şi producţii agricole mulţumitoare. Mi-a confirmat acest lucru fermierul Nicolae Tăichiţă, din comuns Cândeşti, jud. Dâmboviţa.
Promisiunile urcă muntele!
Tiberiu Ştef (foto), şef al Centrului de Instruire în Agricultură Agrom-RO, cu sediul în Sângeorgiu de Mureş, a acceptat de curând să-l consilieze pe ministrul Petre Daea în chestiuni care ţin de dezvoltarea zonei montane, semn că fermierii din Carpaţi se vor bucura de mai multă atenţie din partea autorităţilor. Cel puţin acestea sunt intenţiile. Vom vedea, în timp, care vor fi şi realizările.
ANCPI, scoasă pe margine
Din 2014, terenurile cu categoria de folosinţă pajişti nu pot fi scoase din circuitul agricol fără avizul ANCPI. Câţiva deputaţi PSD s-au gândit însă că nu mai e nevoie de consultarea specialiştilor în cadastru şi vor să lase avizarea numai pe seama funcţionarilor de la Agricultură.
Pe drumuri... agricole!
Tot românul îşi doreşte ca drumurile din localitatea sa să fie asfaltate. În consecinţă, orice primar include în programul său electoral promisiuni privind asfaltarea străzilor, iar dacă uliţele sunt asfaltate, nu-i nimic, le mai asfaltează o dată. Fermierii mari şi mici sunt preocupaţi însă şi de soarta drumurilor secundare, agricole, care ajung la tarlale. O circulaţie dificilă către terenurile agricole afectează direct interesele economice ale agricultorilor.
SCRAPIA a scos capul. Din nou!
În timp ce ANSVSA ţine sub tăcere existenţa unor focare de scrapie (encefalopatia spongiformă transmisibilă, popular numită ”boala oii nebune”) în fermele din România, autorităţile sanitar-veterinare din teritoriu recunosc depistarea bolii, dar asigură că situaţia este sub control şi nu sunt motive de alarmare.
Contaminare accidentală? - sâmburele legislativ al unui posibil conflict
Aşa cum scriam în numărul trecut al revistei, propunerea legislativă PL 315/2017 privind agricultura ecologică se află în prezent în dezbatere la Camera Deputaţilor, iar adoptarea acesteia îi va scuti de plata unor penalităţi pe fermieri, în situaţia în care contaminarea unui teren certificat ecologic nu s-a produs din vina lor.
Pericolul PPA persistă
Vestea bună este că în România nu au apărut focare noi de pestă porcină africană (PPA). Vestea rea e că în apropierea ţării noastre, mai exact în Ucraina şi Polonia, au fost raportate şi alte focare, menţinând în stare de maximă vigilenţă ANSVSA şi direcţiile subordonate, mai ales în judeţele de graniţă din partea de nord a ţării.
