Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Dan DRINCEANU, Călin JULEAN

Rezultate: [5]  
Pagini: [1]  1   
Furajarea ecologică a vacilor în repaus mamar

Furajarea ecologică a vacilor în repaus mamar

18 iunie 2010 - 16:00

Vacile din aceeași fermă pot avea diferite condiții corporale, mai ales în funcție de producția de lapte obținut din lactația încheiată. Așadar, animalele trebuie să fie atent pregătite pentru noua lactație și pentru obținerea unor viței sănătoși și viguroși. Vă reamintim totuși că furajele înscrise în rațiile care urmează sunt obținute în condiții biologice și au certificare în acest sens.

Creşterea taurinelor în fermele organice şi în conversie (II)

Creşterea taurinelor în fermele organice şi în conversie (II)

09 februarie 2010 - 13:00

Provenienţa vacilor de lapte. Animalele trebuie să provină din exploataţii (ferme, gospodării) care practică agricultura ecologică. Introducerea animalelor (vaci şi juninci) aschiziţionate din fermele convenţionale nu trebuie să depăşească zece la sută din efectivul total. Taurii de reproducţie pot fi procuraţi din exploataţii convenţionale dacă după cumpărare sunt furajaţi conform regulilor ecologice.

Hrănirea şi întreţinerea taurinelor în fermele organice şi în conversie (I)

Hrănirea şi întreţinerea taurinelor în fermele organice şi în conversie (I)

07 ianuarie 2010 - 16:00

Conform reglementărilor europene, „producţia ecologică este un sistem global de gestiune agricolă şi de producţie alimentară care combină cele mai bune practici de mediu, un nivel înalt al biodiversităţii, conservarea resurselor naturale, aplicarea unor standarde înalte privind bunăstarea animalelor şi o metodă de producţie care respectă preferinţele anumitor consumatori pentru produse obţinute cu ajutorul unor substanţe şi procese naturale”.

Sfecla - furaj suculent pentru hrana rumegătoarelor, în sezonul rece

Sfecla - furaj suculent pentru hrana rumegătoarelor, în sezonul rece

26 noiembrie 2009 - 14:00
Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa) se caracterizează prin producţii mari de rădăcini, care pot să ajungă la peste 100 tone la hectar, în funcţie de soiul sau de hibridul cultivat.

În România, în prezent se cultivă sfeclă furajeră care asigură producţii ridicate la hectar, cu o compoziţie chimică orientativă de 9-14% SU, 0,8-1% PB, 1-1,2% CB, 5-8% SEN, 3-4,5% zahăr din extractive fără azot şi 0,5% GB. Compoziţia acesteia variază însă în funcţie de mai mulţi factori: climă, sol, cultivar, sau tehnologii de cultură folosite. Conţinutul în SU este principalul factor urmărit la producerea de sfeclă.
Celuloza în hrana rumegătoarelor

Celuloza în hrana rumegătoarelor

09 iunie 2009 - 22:30
Iată de ce un indicator al hranei pentru rumegătoare, care se cuantifică din ce în ce mai mult, este conţinutul acesteia în „fibră brută”, respectiv în „celuloză brută” (CB), denumire care se foloseşte preponderent la noi în ţară.


Proporţia CB în plantele furajere

Conţinutul în CB al furajelor variază foarte mult, valorile orientative în cazul diferitelor categorii fiind de: 1% la rădăcinoase; 5-8% la furajele verzi; la grăunţe: de la 2% pentru porumb până la 10-12% la ovăz; 5-10% la silozuri, 25-35% la fânuri şi cel mai mult la nutreţurile grosiere 35-42%.

Rezultate: [5]  
Pagini: [1]  1   

Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?