Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Articole

Rezultate: [9385]  
Pagini: [939]  «  <  925 926 927 928 929 930 931 932 933 934   >  »   
De mult n-am mai văzut roşii frumoase ca în serele din Dorohoi

De mult n-am mai văzut roşii frumoase ca în serele din Dorohoi

06 februarie 2009 - 16:55
Daniel Condrea este chimist de meserie şi a lucrat până în 1996 la Carfil Braşov. Apoi a primit ordonanţa şi a trebuit să se reorienteze. Deoarece nu avea apartament în oraşul de la poalele Tâmpei, a revenit la casa părintească din Dorohoi. Aici nu a stat mult pe gânduri şi s-a decis repede să se apuce de legumicultură.

A achiziţionat 2400 metri pătraţi de teren agricol şi a construit prima seră. Ridicol sau nu, a cultivat cartofi la prima sa experienţă de seră. Ca să vadă cum merg lucrurile. Apoi a început să pună roşii, ridichi, ardei, castraveţi şi vinete. A reuşit de-alungul anilor să vândă tot ceea ce a produs. Banii câştigaţi cu sudoare i-a reinvestit, ajungând în prezent să deţină 13 sere şi o parcelă pe care face cultură în spaţiu deschis, totul acoperind 4000 de metri pătraţi de teren.

La modul sincer, văzute din exterior, serele lui Daniel Condrea nu îţi iau nicium ochii. Una singură este cu termopan, iar restul sunt acoperite cu sticlă sau folie, după posibilităţi. Dar ca şi tehnologie, legumicultorul nostru nu ratează nici o etapă. Pentru a asigura climatul necesar, a recurs la patru centrale pe gaz şi o centrală pe lemne. Acestea asigură temperatura optimă pentru jumătate dintre sere.
Cultura andivei, ceasornicăria legumiculturii

Cultura andivei, ceasornicăria legumiculturii

06 februarie 2009 - 15:02
Silvia Tamaş (foto) este inginer horticol şi consultant agricol în cadrul Centrului Local de Consultanţă Agricolă Gherăeşti, judeţul Neamţ. De asemenea, este şi preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Andive din localitate.

Andivele reprezintă o cultură specifică acestei locaţii. Totul a început în 1930, când directorul de atunci al fabricii de zahăr din zonă, un belgian, a adus seminţe de andivă din ţara sa. Cultura a mers bine, cu toate că la început doar un singur om a avut curajul să se apuce de aşa ceva.
Optimizarea biotehnologiilor în microfermele vegetale

Optimizarea biotehnologiilor în microfermele vegetale

06 februarie 2009 - 06:00
Fermierii din România trebuie să fie conştienţi că, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, produsele vegetale nu mai pot fi cultivate oricum, că pesticidele nu se adaugă întâmplător şi în orice cantitate. De asemenea, fermierii trebuie să înţeleagă că legile sunt valabile atât pentru cei care cultivă în gospodăria proprie şi doresc să vândă pe piaţa locală, cât şi pentru cei mari care doresc să comercializeze produsele vegetale atât în ţara (intracomunitar), cât şi extracomunitar.
Ordin nr. 26 din 06 feb 2009

Ordin nr. 26 din 06 feb 2009

05 februarie 2009 - 21:00
Privind modificarea anexei H la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 850/2006 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de acordare a sprijinului financiar pentru activităţile din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătăţirilor funciare şi al organizării şi sistematizării teritoriului, precum şi condiţiile de eligibilitate.
Sisteme de lucrări minime ale solului

Sisteme de lucrări minime ale solului

05 februarie 2009 - 20:24
Pentru a diminua din aceste dezavantaje, a apărut tendinţa în practica agricolă a reducerii la minimum a lucrărilor de pregătire a solului, pentru semănat şi a lucrărilor de îngrijire a plantelor cultivate.

Lucerna (Medicago sativa)

05 februarie 2009 - 18:57
Importanţa furajeră

- datorită importanţei furajere este considerată “regina “plantelor furajere;

- producţii ridicate şi de calitate superioară: bogată în proteină, calciu, alte elemente nutritive;

- rezistenţă ridicată la secetă, îngheţ;

- longevitate mare, otăveşte de mai multe ori;

- se foloseşte sub diferite moduri: masă verde proaspătă, fân, făină de lucerne, granule, brichete, siloz, semisiloz;

- reprezintă unul din componentele de bază la alcătuirea amestecurilor de graminee şi leguminoase pentru înfiinţarea pajiştilor temporare.
GRÂUL – Triticum aestivum L

GRÂUL – Triticum aestivum L

05 februarie 2009 - 18:32

Importanţa ce se acordă acestei culturi constă în următoarele particularităţi:

● pentru aproape jumătate din populaţia lumii, pâinea produsă din făină de grâu reprezintă hrana de bază;

● din punct de vedere calitativ, boabele de grâu au un raport echilibrat între conţinutul de hidraţi de carbon şi cel de substanţe proteice, corespunzător cerinţelor organismului uman;

● boabele de grâu constituie materia primă pentru producerea sau extragerea de substanţe utile care intră în procesarea unei mari diversităţi de produse agroalimentare;

● boabele de grâu au o durată mare de păstrare şi pot fi transportate la distanţe mari fără riscul degradării calităţii;

Cultura borceagului de primăvară

Cultura borceagului de primăvară

05 februarie 2009 - 18:07
Această cultură dă producţii mai mici decât borceagul de toamnă şi se recoltează mai târziu cu 18 - 20 de zile, dar calitatea furajului este mai bună. S-a extins în cultură în perioada anilor 1960 - 1990, pe suprafeţe care au depăşit borceagul de toamnă, în intenţia acoperirii deficitului de furaje cauzat, mai ales, de suprafeţele modeste cultivate cu plante furajere în arabil.

Acest lucru a fost posibil datorită existenţei unor cantităţi mari de sămânţă de mazăre de primăvară care se livra producătorilor de furaje cu mult sub costul seminţei. În condiţiile economiei de piaţă, în care sămânţa se livrează la preţul real, suprafeţele cultivate cu borceag de primăvară au scăzut mult.

La fel ca şi borceagul de toamnă, borceagul de primăvară rămâne în continuare o alternativă de producere a furajelor, cu atât mai mult cu cât în cultură succesivă se obţin producţii semnificative, fapt ce contribuie la rentabilizarea culturii.
Românii din vest golesc măcelăriile din Ungaria

Românii din vest golesc măcelăriile din Ungaria

05 februarie 2009 - 15:50
După datina străbună, pentru români, sfârşitul, dar şi începutul de an, sunt perioade în care se dă „liber” la consumul de carne de porc. Locuitorii din mediul rural, ori crescătorii profesionişti, au rezolvat problema relativ uşor prin, sacrificarea unor animale în „regie” proprie. Ceilalţi, în schimb, au putut opta fie între a-şi cumpăra un porc de pe piaţa liberă, fie a-şi cumpăra carne direct de la magazinele de profil.

Luna trecută, preţul cărnii de porc a ajuns să treacă, la noi, de 12 de lei în magazine, în timp ce porcul în viu a costat între 7 şi 9 lei kilogramul.

Locuitorii judeţelor româneşti limitrofe Ungariei, au găsit soluţia salvatoare: achiziţionarea de carne de porc (dar şi de pui, în acelaşi timp) din ţara vecină. De acolo, românii îşi pot procura carne, direct din măcelării, la preţul de 9-10 lei kilogramul (echivalentul în lei din forinţi). Adică aproape echivalentul unui kilogram de carne de porc viu, cumpărat din târgurile autohtone.

În ceea ce priveşte carnea de pui, tot din Ungaria, o găsim la preţul de 7-8 lei kilogramul. Comparativ cu preţurile autohtone (12-15 lei kilogramul), putem spune că profitul cumpărătorului - adică banii economisiţi - nu este unul tocmai de neglijat.
Lucrările agricole în 2009, mai scumpe cu 10-15 la sută

Lucrările agricole în 2009, mai scumpe cu 10-15 la sută

05 februarie 2009 - 15:19

Pentru a vedea cum stau lucrurile în 2009, la capitolul „costuri la hectar”, vom estima preţul lucrărilor şi inputurilor folosite pentru a cultiva un hectar de porumb, în condiţii medii.

În ceea ce priveşte cultura porumbului, trecem la cheltuieli arătura din toamnă, în jur de 300 de lei hectarul. Dintre lucrările de primăvară, adăugăm discuitul, la un preţ de 220 de lei (pentru două execuţii), respectiv semănatul şi erbicidatul, fiecare ridicându-se la circa 80 de lei, ceea ce ne indică un subtotal de 160 de lei.

Inputurile utilizate se contabilizează, potrivit preţurilor actuale, după cum urmează: sămânţa 440 de lei, erbicidele 385 de lei, îngrăşămintele 680 de lei.

Apoi adăugăm fertilizarea (44 de lei) şi erbicidarea (66 de lei).Urmează prăşitul, la 176 de lei, respectiv erbicidarea în vegetaţie, la 66 de lei lucrarea, plus 40 de lei erbicidul.

Ultima operaţiune, recoltarea, mai uşurează buzunarul fermierului de încă 330 de lei.

Una peste alta, adunând toate costurile ajungem la suma finală de circa 3.000 de lei. Ceea ce înseamnă că, pentru producerea unui hectar de porumb, faţă de anul trecut, fermierii cheltuie mai mult cu aproximativ 10-15 la sută.

Întrebarea este cât de rentabilă rămâne în 2009 cultura porumbului? Cert este că, la preţul de 0,35 lei kilogramul, pentru a ieşi „pe plus”, ori măcar să-şi scoată investiţia, un agricultor trebuie să obţină o recoltă de cel puţin 8.000-9.000 kg de porumb la hectar!!! (9000 x 0,35 â 3150 lei).

Dacă vom avea parte de un an cu vreme capricioasă şi recolte slabe, la aceleaşi preţuri foarte mici de vânzare, fermierii vor lucra, din nou, în pierdere. Oricum, chiar şi la o producţie de 9.000 kg pe hectar, după cum lesne se poate observa, profitul net al agricultorilor este foarte mic.

 

Rezultate: [9385]  
Pagini: [939]  «  <  925 926 927 928 929 930 931 932 933 934   >  »   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ovidiu Ranta despre medalia de aur de la AGRITECHNICA OROS Linamar la AGRITECHNICA 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?