Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Zootehnie

Rezultate: [1994]  
Pagini: [200]  «  <  191 192 193 194 195 196 197 198 199 200   >  »   
Şi produsele lactate se pot falsifica!

Şi produsele lactate se pot falsifica!

16 iunie 2009 - 17:00
Falsificarea smântânii

Oricare din produsele care se obţin din lapte, după prelucrare, pentru a fi comercializate, trebuie să îndeplinească o serie de condiţii de calitate, precizate prin standarde legale. De exemplu, smântâna, în afară de aspectul, consistenţa, culoarea, gustul şi de mirosul caracteristice, trebuie să mai conţină şi 12-40 la sută grăsime, în funcţie de tipul acesteia (smântâna dulce, smântâna fermentată).

Dacă aceasta nu conţine suficient de multă grăsime, ea îşi pierde aspectul şi consistenţa.

Unii comercianţi, pentru a-i spori volumul, adaugă în smântână lapte lichid, iar aceasta devine prea fluidă şi în consecinţă nu va mai fi vandabilă. Pentru a-i spori consistenţa, ei recurg la adosul de făină de grâu, de amidon, de albuş de ou, de gelatină, de lapte bătut şi chiar de cretă şi gips. Se înţelege că oricare din aceste substanţe adăugate în smântână, produsul rezultat nu numai că îi denaturează integritatea şi calitatea, dar ele dăunează şi sănătăţii consumatorului.

Celuloza în hrana rumegătoarelor

Celuloza în hrana rumegătoarelor

09 iunie 2009 - 22:30
Iată de ce un indicator al hranei pentru rumegătoare, care se cuantifică din ce în ce mai mult, este conţinutul acesteia în „fibră brută”, respectiv în „celuloză brută” (CB), denumire care se foloseşte preponderent la noi în ţară.


Proporţia CB în plantele furajere

Conţinutul în CB al furajelor variază foarte mult, valorile orientative în cazul diferitelor categorii fiind de: 1% la rădăcinoase; 5-8% la furajele verzi; la grăunţe: de la 2% pentru porumb până la 10-12% la ovăz; 5-10% la silozuri, 25-35% la fânuri şi cel mai mult la nutreţurile grosiere 35-42%.

Cum pot fi diminuate afecţiunile podale-mecano-traumatice şi infecţioase - prin utilizarea covoarelor de cauciuc în grajdurile de vaci?

Cum pot fi diminuate afecţiunile podale-mecano-traumatice şi infecţioase - prin utilizarea covoarelor de cauciuc în grajdurile de vaci?

04 iunie 2009 - 20:00
Spre deosebire de afecţiunile mecano-traumatice ale onglonului, afecţiunile podale infecţioase nu afectează partea cornoasă, ci pielea dintre unghii şi ţesuturile moi. Afecţiuni podale infecţioase, precum panaritium sau dermatitis digitalis (mortellaro) sunt legate de o diversitate de factori declanşatori.
Lutrell Combi, supliment nutriţional pentru vacile de lapte

Lutrell Combi, supliment nutriţional pentru vacile de lapte

02 iunie 2009 - 17:30
Acidul linoleic conjugat (CLA) este o formă a acidului linoleic şi se găseşte în lapte, carne şi în grăsimea rumegătoarelor. Numeroase teste au demonstrat că CLA-ul suplimentat în mod corespunzator, în formă protejată ruminal, poate reduce puţin continuţul în grăsime al laptelui. Reducerea grăsimii din lapte are ca efect o reducere a grăsimii mobilizate de vacă şi deseori transformarea acesteia în energie pentru producerea de lapte.

Rezultă că, folosind CLA, vacile de lapte rămân mai mult timp în exploatare, putând atinge potenţialul productiv şi, implicit, rentabilitatea fermei.
Sisteme moderne de furajare a vacilor de lapte

Sisteme moderne de furajare a vacilor de lapte

27 mai 2009 - 19:00
Cauzele scoaterii vacilor din producţie

La o examinare mai atentă, principalele motive pentru care vacile ies prea devreme din efectiv sunt lipsa fertilităţii şi afecţiuni ale ugerului şi ongloanelor. 

Creşterea unei juninci costă între 1.500 şi 1.800 de Euro. Până la fătare, juninca produce doar costuri, pe care începe să le plătească odată cu primul litru de lapte. După calculele mai multor autori este nevoie de 22.000 până la 30.000 de kg de lapte livrat pentru ca vaca să atingă zona de câştig. Doar că, din păcate, un număr mare de vaci (tinere) părăsesc ferma înainte de a atinge această producţie.

Alături de posibilele cauze infecţioase care determină scoaterea vacilor din producţie, se numără şi tulburările metabolice (cetoza, acidoza, febra laptelui), care denotă, cel mai adesea, sănătatea precară a animalelor.

Printr-un management bun al fermei (întreţinere şi, în special, furajare), pot fi evitate bolile ce au la bază tulburări metabolice.

Propuneri de stimulare a crescătorilor de oi: baza furajeră

07 aprilie 2009 - 20:00
Oieritul, fruntaş al agriculturii autohtone

Conform datelor comunicate de FAO, în anul 2007, structura medie a veniturilor obţinute din exploatarea ovinelor în ţările UE este orientată preponderent spre producţia de carne (circa 72%), urmând apoi laptele (23%) şi, într-o măsură mai mică, lâna (5-6%).

Sistem alternativ de producere a furajelor în fermele zootehnice

13 martie 2009 - 19:44
De foarte mult timp, o mare parte dintre crescătorii de animale din ţara noastră s-au obişnuit cu ideea că producerea necesarului de furaje se poate realiza numai între două anotimpuri (primăvara - toamna) şi prin cultivarea unui număr restrâns de plante furajere. Această practică agricolă are ca efect negativ imediat faptul că, în proporţie de aproape 70 la sută, timp de 6-8 luni dintr-un an agricol, suprafeţele de teren sunt lipsite de vegetaţie cultivată, fiind cunoscute sub numele de "ogor negru". Dintre dezavantajele acestui sistem de agricultură menţionăm:
Alimentaţia vacilor... acum o sută de ani

Alimentaţia vacilor... acum o sută de ani

13 februarie 2009 - 20:52
În goana după noutăţi descoperi, de multe ori, adevăruri de mult ştiute, care te fac să te întrebi de ce nu se aplică şi se redescoperă mereu. Acest lucru l-am mai constatat odată, cu ocazia vacanţei din perioada sărbătorilor de iarnă când am recitit o carte intitulată „Alimentaţia raţională a animalelor domestice” scrisă de Raoul Gouin (inginer şi proprietar agricol), apărută în Franţa, în anul 1910, într-o a doua ediţie revăzută şi îmbunătăţită.

Pentru acele vremuri, chiar din prefaţa în care autorul îşi prezintă cartea, constaţi că se pleacă de la premisa că, citez: „exploataţiile agricole îşi găsesc în animale o sursă importantă de profit, acestea fiind un mijloc şi un obiectiv”.
Reguli de aur pentru îngrăşarea porcilor

Reguli de aur pentru îngrăşarea porcilor

13 februarie 2009 - 20:34
1. Nu părăsiţi niciodată boxa dacă aveţi mustrări de conştiinţă (... trebuie de fapt să mai separ un porc „imobil” de la boxa 14, dar combina de porumb aşteaptă...).

2. La fiecare trecere prin boxă luaţi cu dumneavoastră spray-ul colorat şi calendarul.

3. Faceţi-vă timp, în mod special, pentru sortarea şi controlarea purceilor nou sosiţi şi reglarea temperaturii din boxa lor. Niciodată nu este permis ca purceilor să le fie frig!

4. Spaţiul minim din boxe nu trebuie să fie niciodată mai mic de 0,75 m² pentru pe porc.

5. Folosirea boxei pentru purceii bolnavi, denumită şi „boxa de însănătoşire” pentru porcii separaţi prematur, reduce numărul mortalităţilor.
Infecţiile colibacilare ale purceilor nou-născuţi

Infecţiile colibacilare ale purceilor nou-născuţi

13 februarie 2009 - 20:15

Caracteristici epidemiologice

Receptivitatea cea mai mare o au animalele tinere, mai ales în primele 10-12 zile de viaţă.

Instalarea infecţiei colibacilare este condiţionată de existenţa unor factori favorizanţi, care determină scăderea rezistenţei organismului nou-născuţilor.

Aceştia sunt reprezentaţi de: furajarea deficitară a femelelor gestante, mai ales în ultima perioadă de gestaţie (furaje carenţate în vitamine şi proteine, furaje alterate, mucegăite); condiţii zooigienice necorespunzătoare; existenţa unor infecţii cu agenţi etiologici specifici (leptospire, salmonele, diferite virusuri); deficitul imunologic al nou-născuţilor (privarea de colostru imediat după fătare, agalaxia scroafelor); lipsa de experienţă imunologică a mamelor faţă de germenii existenţi în mediul de viaţă al nou-născuţilor.

Sursele de infecţie sunt reprezentate de: animalele bolnave, animalele adulte purtătoare de colibacili, padocurile şi maternităţile igienizate necorespunzător.

Infecţiile colibacilare evoluează ca enzootii de grajd, cu caracter staţionar, morbiditatea şi mortalitatea variind în limite foarte largi. La început, se înregistrează un număr mic de cazuri, la animalele cu rezistenţa cea mai scăzută, dar în continuare, incidenţa bolii continuă să crească. De la o scroafă se îmbolnăvesc toţi purceii, în timp ce, în alte boxe, toţi purceii sunt sănătoşi.

Rezultate: [1994]  
Pagini: [200]  «  <  191 192 193 194 195 196 197 198 199 200   >  »   
reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Află care este tehnologia folosită pentru cultivarea tomatelor în solar de Florin Pop, în Seleuş, judeţul Arad. Fermierul cultivă cultivă legume pe două hectare (din care 60 de arii solarii) şi de peste 10 ani foloşte programul tehnologic Syngenta pentru protecţia plantelor şi combaterea dăunătorilor.

Reporter: Gheorghe Ghișe

Video: Zsolt Tamássy

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?