Hrănirea şi întreţinerea taurinelor în fermele organice şi în conversie (I)

Conform reglementărilor europene, „producţia ecologică este un sistem global de gestiune agricolă şi de producţie alimentară care combină cele mai bune practici de mediu, un nivel înalt al biodiversităţii, conservarea resurselor naturale, aplicarea unor standarde înalte privind bunăstarea animalelor şi o metodă de producţie care respectă preferinţele anumitor consumatori pentru produse obţinute cu ajutorul unor substanţe şi procese naturale”.

Alegerea porcului pentru sacrificare

Astfel, dacă se urmăreşte obţinerea unor carcase cu un procent ridicat de carne şi unul redus de grăsime se recomandă sacrificarea porcilor la greutatea vie de 90-110 kg.

În cazul în care se doreşte obţinerea unei carcase cu conţinut ridicat de carne şi de grăsime, sacrificarea se va face la greutatea de 140-160 kg. Cine preferă carcase cu un conţinut ridicat de grăsime va alege animale cu greutăţi de peste 180 kg.

Creşterea porcului în România, o industrie deficitară

Efectivul de procine, în continuă scădere

Deşi intervenţia statului s-a făcut simţită prin acordarea de subvenţii directe, urmărind îmbunătăţirea calităţii carcaselor, prin implementarea sistemului EUROP, cât şi pentru obţinerea de animale de prăsilă valoroase, totuşi aceste măsuri par să nu fi fost suficiente pentru a resuscita activitatea sectorului, numărul fermelor reducându-se de la an la an.

Pregătirea fermelor de vaci pentru iernare

• Adăpostul şi echipamentele. În adăposturile de animale se acoperă eventualele crăpături, pentru a evita curenţii mari de aer. Ştiţi vorba aceea: „fie cât de frig, numai vântul să nu bată!”

Atenţie, însă, aceasta nu înseamnă că vom renunţa la ventilaţia adăposturilor, care presupune schimbul de aer pentru a elimina umiditatea, noxele şi praful, dar şi pentru a dilua concentraţia de microorganisme. Adăposturile reci sunt foarte bune, dar nu şi cele umede.

Redresarea producţiei de carne de iepure

În ultimele decenii, în mai toate ţările lumii s-au făcut eforturi deosebite pentru dezvoltarea acestei ramuri zootehnice, ca urmare a aprecierii unanime a însuşirilor de reproducere şi de producţie ale speciei, capabile să acopere rapid o parte însemnată din necesarul de proteină animală a populaţiei umane.

Nivelul celulelor somatice din lapte, la control

Scăderea frecvenţei mamitelor

Cercetări de specialitate au dovedit că frecvenţa infecţiilor ugerului la vaci scade dacă:

• eliminăm microbii care produc aşa-numitele mamite ambientale (stafilococi, streptococi) şi pe cei care produc mamitele infecţioase (Streptococcus agalactiae şi Staphylococcus aureus), aflaţi pe pielea ugerului şi a sfârcurilor, dar şi pe cea a mulgătorilor.

Prevenirea avortului la capre

Pierderile cauzate de avort, care nu trebuie să depăşească un procent de doi la sută din efectiv, sunt determinate de o serie de factori, precum: agenţii infecţioşi, stresul, deficienţele în hrănire, furajele toxice, tratamentele, parazitismul etc.


Ce măsuri luăm în caz de avort

În cazul în care avortul se produce, vom colecta placenta şi/sau iedul, pe care le vom pune într-un sac de plastic şi le vom depozita la rece, fără a le congela.

Pregătirea ovinelor pentru perioada de stabulaţie

De buna pregătire a oilor pentru iernat şi de gestionarea cumpătată a cheltuielilor efectuate în această perioadă depind în mare măsură producţiile, veniturile şi profitabilitatea din anul următor.


Refacerea grăsimii corporale a oilor

De la începutul lunii august şi până la mijlocul lunii octombrie, adică mai bine de două luni şi jumătate, în vestul ţării vremea a fost potrivinică, cu temperaturi ridicate şi climă excesiv de secetoasă.

Sfecla - furaj suculent pentru hrana rumegătoarelor, în sezonul rece

Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa) se caracterizează prin producţii mari de rădăcini, care pot să ajungă la peste 100 tone la hectar, în funcţie de soiul sau de hibridul cultivat.

În România, în prezent se cultivă sfeclă furajeră care asigură producţii ridicate la hectar, cu o compoziţie chimică orientativă de 9-14% SU, 0,8-1% PB, 1-1,2% CB, 5-8% SEN, 3-4,5% zahăr din extractive fără azot şi 0,5% GB. Compoziţia acesteia variază însă în funcţie de mai mulţi factori: climă, sol, cultivar, sau tehnologii de cultură folosite. Conţinutul în SU este principalul factor urmărit la producerea de sfeclă.

Fânul în hrana viţeilor înţărcaţi: limitat sau la discreţie?

Bazându-se pe această recomandare sau pur şi simplu din neştiinţă, crescătorii de taurine uită, de cele mai multe ori, să mai administreze şi furaje concentrate (grăunţe) viţeilor înţărcaţi, iar dacă le administrează, acestea sunt fie de proastă calitate, fie insuficiente.