Întreţinerea oilor în perioada de toamnă şi în stabulaţie

În stabulaţie, furajarea ovinelor se va face în funcţie de rasă, greutatea corporală şi tipul de gestaţie (simplă sau dublă), conform cerinţelor nutriţionale prevăzute de norme.
Oile matcă, la intrarea în stabulaţie, se găsesc în primele 2-3 luni de gestaţie şi sunt în curs de refacere a rezervelor corporale de grăsime. Rezervele de grăsime constituite toamna, în perioada de pregătire pentru montă şi în primele 2-3 luni de gestaţie (septembrie-decembrie) rămân relativ constante, până la fătare, dacă se face o furajare raţională a oilor.
(Articol apărut în revista Ferma nr. 11/2008)

Cât ne costă să creştem viţele de reproducţie?

Dacă în anul 2000, o junincă din rasa Holstein, aflată în luna a şaptea de gestaţie, costa în jur de 1200 USD, în aprilie 2006 preţul de vânzare a unei juninci de calitate medie era de 1500 USD. În ianuarie 2007 preţul unei juninci de calitate medie a fost cuprins între 1550 şi 1675 USD, iar a unei juninci de calitate superioară s-a situat între 2125 şi 2375 USD. În luna iulie 2007 preţul de vânzare a unei juninci a depăşit 2000 USD, iar la sfârşitul anului 2007, costul unui astfel de animal a ajuns la 2150 USD, iar o junincă de foarte bună calitate poate ajunge la 2525 USD.

De la atitudinea faţă de muncă, la oportunităţile de afaceri

La sfârşitul anului 2007, toate televiziunile importante din ţara noastră se întreceau să transmită cât mai multe şi detaliate comentarii, la spectacolul „Zece pentru România” organizat de televiziunea Realitatea TV. În finală, într-o sală somptuoasă, cu public entuziast, s-au perindat câte zece personalităţi din sport, film, teatru, business, mass-media, politică etc., adică elitele intelectualităţii româneşti. Numai că din această prezentare au lipsit cu desăvârşire personalităţi din cercetare, sănătate, industrie, agricultură, adică tocmai cetăţenii României care produc bunuri materiale. Un lucru este clar şi acum. În România nu sunt preţuiţi oamenii care produc mult, bine şi eficient.

Mazărea furajeră reduce costul de producţie a cărnii de porc

Nivelul actual aberant al preţului de achiziţie a cerealelor, dar mai ales a şrotului de soia, ar trebui să-i determine pe fermieri să-şi reconsidere reţinerile de încorporare a mazării în raţiile destinate creşterii eficiente a porcilor.
Indiferent de sursa informaţională, nu am putut identifica nici un autor care să fie împotriva includerii în raţii a acestui ingredient, evident, cu o serie de specificaţii pe care le vom detalia în continuare.

Creşterea iepurilor pe păşune, în cuşti mobile

Creşterea iepurilor de casă în cuşti mobile pe păşune, presupune, pe de o parte, înfiinţarea unei păşuni care să asigure acestora masă verde de bună calitate, iar pe de altă parte, amenajarea unor cuşti mobile rezistente.
Pentru alegerea locului în care se vor creşte iepurii de casă, trebuie să avem în vedere caracteristicile reliefului, efectivul matcă preconizat a fi crescut, dimensiunile adăposturilor, complexitatea sistemului de creştere (extern, intern sau mixt).

Vacile furajate cu probiotice produc lapte cu un conţinut ridicat în proteine şi grăsime

Conţinutul laptelui în proteine şi grăsime este important pentru profitul producătorului de lapte. Genetica, nutriţia şi alţi factori manageriali influenţează cantitatea şi compoziţia laptelui. Practicile manageriale care au ca scop creşterea cantităţii de lapte, de cele mai multe ori au efect şi în scăderea componentelor acestuia. Însă, îmbunătăţind capacitatea animalului de a utiliza furajele, de a le transforma în lapte, se poate spori conţinutul de proteine şi grăsime, dar şi cantitatea laptelui produs de către animal.

Viţeii şi stresul de frig

Pe timp de iarnă, viţeii crescuţi în cuşti individuale amplasate în afara adăpostului sau în adăposturi neîncălzite (reci) pot fi expuşi unui frig extrem, deoarece temperatura din interiorul acestor adăposturi nu diferă semnificativ de cea din exterior. Expunerea cronică a viţeilor la frig poate conduce, în unele situaţii, la apariţia unor boli sau chiar la moartea viţelului sugar.
Dar beneficiile creşterii viţeilor în adăposturi reci sunt mai mari decât costurile suplimentare cauzate de această tehnologie. Conform unor cercetători din Canada, rezultatele clinice, fiziologice şi patologice, arată că expunerea viţeilor la temperaturi de până la -30°C, nu le-a provocat acestora tulburări serioase, cu condiţia ca adăposturile reci să fie exploatate în mod corespunzător. Deşi temperatura critică inferioară, definită ca temperatura sub care viţelul va utiliza din resursele de energie pentru a menţine constantă temperatura corpului, este de cca -8°C, în condiţii normale de creştere; aceasta poate fi mai mare în funcţie de legătura animalului cu pardoseala şi natura acesteia (vezi tabel). Conform aceloraşi cercetători, viţeii au o capacitate remarcabilă de a tolera frigul.

Norme comunitare suplimentare pentru puii de carne

Răspunderea principală pentru aplicarea prevederilor directivei revine proprietarilor sau crescătorilor responsabili de îngrijirea puilor, în baza unui contract legal.

Prevederi

Prin această directivă, statele membre îşi exprimă voinţa de a nu admite depăşirea densităţii maxime de 33 kg/m2. Se admit, totuşi, derogări, cu condiţia ca proprietarul sau crescătorul să asigure anumite cerinţe speciale prevăzute în anexa II (existenţa unor sisteme de alarmă şi auxiliare, în cazul avarierii unui echipament automat sau mecanic esenţial pentru sănătatea şi bunăstarea păsărilor, cum ar fi ventilaţia; menţinerea concentraţiei de amoniac sub 20 ppm şi a concentraţiei de dioxid de carbon sub 3000 ppm, valori măsurate la înălţimea capetelor puilor; temperatura interioară să nu depăşească temperatura exterioară cu mai mult de 3oC, atunci când temperatura exterioară măsurată la umbră depăşeşte 30oC; umiditatea relativă, medie, măsurată în interiorul adăpostului timp de 48 de ore, să nu depăşească 70%, atunci când temperatura exterioară este sub 10oC). În astfel de situaţii, autoritatea veterinară poate admite o densitate maximă de populare de până la 39 kg/m2.

Hrănirea caprelor în perioada de gestaţie

Gestaţia timpurie

În perioada gestaţiei timpurii, embrionul se dezvoltă liber în cavitatea uterină, în primele trei săptămâni, după care începe implantarea în mucoasa uterină.

Reducerea severă şi bruscă a regimului de alimentaţie va antrena mortalitatea embrionilor, în special la caprele cu gestaţie multiplă. Pierderile prin mortalitate embrionară pot atinge valori ridicate, situându-se între 20 şi 30%.

Pe toată durata primei luni de gestaţie se recomandă menţinerea nivelului de alimentaţie din perioada de montă. De fapt, consumul voluntar de hrană al caprelor se menţine la nivelul lunii precedente.

Pregătiţi-vă din timp pentru sezonul rece!