Ovinele din rasa Romanov în premieră la TimAgralim 2010

Rasa Romanov este considerată una dintre cele mai apreciate rase de oi de blană din lume, iar blănurile cele mai valoroase şi frumoase se obţin de la mieii sacrificaţi la vârsta de 4-8 luni.

Digestibilitatea furajelor criteriu de stabilire a valorii alimentare

Aceşti doi parametri, componenţi ai valorii de furajare depind în primul rând de compoziţia chimică şi morfologică a plantei, ale căror nivele de conţinut şi structură se modifică pe măsură ce plantele cresc şi înaintează în vegetaţie.

Proiectarea structurii efectivului într-o fermă de vaci de lapte

Categorii de producţii

Atât dimensionarea fermei, cât şi planificarea furajării şi a costurilor de producţie şi a veniturilor dintr-o fermă de exploatare a vacilor pentru lapte, depind de structura efectivului de animale, pe categorii de producţie.

Managementul echilibrului dintre prolificitate şi sporul mediu zilnic

Cele mai multe sondaje de opinie adresate crescătorilor de porci au relevat prolificitatea scroafelor ca fiind cea mai valoroasă caracteristică a speciei, cu influenţă maximă asupra profitabilităţii fermei.

Numărul de celule somatice este doar un indicator al sănătăţii ugerului

El însă nu exclude posibilitatea ca într-o fermă în care, deşi numărul de celule somatice este foarte mic şi se încadrează în standardul european de igienă a laptelui, să existe totuşi un număr de vaci care să aibă măcar un sfert al ugerului inflamat.

Când investesc în ferma de vaci mă gândesc şi la viitorul familiei mele

Istoricul şi prezentul fermei de vaci

Din crescător de oi, fermierul Dan Unipan şi familia sa au trecut la creşterea taurinelor, în speţă a vacilor de lapte. Investiţiile mai mari în sectorul de creştere a vacilor de lapte le-a făcut atunci când, în anul 1999, a cumpărat trei vaci de la fostul IAS Liebling - fermă de selecţie, vaci din rasa Bălţată românească cu infuzie importantă de Red Holstein. În anul următor, mai cumpără încă două vaci din acelaşi loc, iar după încă un an mai cumpără şase viţele care, împreună cu animalele pe care le avea deja, au constituit nucleul de pornire în această întreprindere.

Hrana caprelor în lactaţie

După fătare, involuţia uterină la capră se realizează pe parcursul a circa trei săptămâni. Deşi, o dată cu involuţia aparatului genital, capacitatea de ingestie creşte rapid, capra nu poate ingera suficiente furaje pentru a satisface cerinţele fiziologice.

Am crescut porci într-o fermă în landul Bavaria, Germania

1. Ingesta de nutreţ combinat

Consumul de nutreţ combinat a fost stabilit zilnic, în fiecare dimineaţă făcând diferenţa între cantitatea de nutreţ combinat administrat în ziua precedentă şi cea rămasă neconsumată. Ingesta de furaje realizată în prima perioadă de îngrăşare (cu durata de 45 zile) a fost în medie de 1,97 kg nutreţ combinat/zi iar în perioada a doua (cu durata de 38 zile) de 3,15 kg nutreţ combinat/zi.

Laptele şi carnea cabalinelor

Astfel, substanţa uscată din lapte este formată din aceleaşi substanţe organice: proteine, grăsimi, lactoză şi minerale: cenuşă. Diferenţa între specii o constituie faptul că toate aceste substanţe diferă din punct de vedere cantitativ.

Cum se poate prevedea dacă o vacă va putea performa superior în lactaţia următoare?

Dacă vaca este prea grasă sau prea slabă, în momentul fătării, aceasta, în mod sigur, va avea mari probleme cu reproducerea şi cu producţia de lapte în lactaţia următoare. Niciuna dintre ele nu va performa la potenţialul ei genetic. Cea care este prea grasă nu va mânca destul după fătare pentru a recupera substanţele care trec în lapte şi atunci nu va avea din ce să producă lapte, iar cea care este prea slabă nu are rezerve de energie în corp pentru a susţine sinteza laptelui în primele două luni după fătare.