Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Zootehnia i-a readus copiii în sânul familiei

Publicat: 05 septembrie 2020 - 18:43
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Glasul pământului s-a auzit în sufletul lui Vasile Urzică Jr., care a părăsit catedra, pentru a dezvolta cu succes ferma zootehnică a familiei din comuna nemţeană Vânători.

De mulţi ani, Vasile Urzică senior se întreba cine va continua afacerea zootehnică începută în copilărie. Ferma lui din comuna Vânători, judeţul Neamţ, avea nevoie de suflu tânăr pentru a se dezvolta.

Fost profesor la oraş, acum crescător de vaci

Fermierul ştia că băiatul său, Vasile Urzică Jr., a învăţat mult, dar nu pentru a fi specialist în sectorul agrozootehnic, ci pentru a ajunge profesor de muzică, fiind pasionat de folclor. Visul lui s-a împlinit la absolvirea cursurilor universitare de profil în Cluj, acolo unde a finalizat şi un Master în Management Cultural.

Speranţa de continuitate a afacerii a fost îndreptată către fiica sa, care a rămas în sat şi, la fel ca tatăl, creşte vaci şi oi. Împăcat cu acest gând, Vasile Urzică senior a fost surprins când fiul i-a dat vestea că va prelua activitatea din fermă. 

Totul se întâmpla în 2011-2012, atunci când în fermă creşteau peste 550 de oi şi doar 15-20 de vaci pentru lapte. În timp, exploataţia şi-a mărit efectivul de taurine şi, din cauza lipsei ciobanilor, a redus numărul de oi. Astăzi, familia Urzică creşte 330 ovine, 20 caprine Alpină Franceză şi 65 taurine, din care 40 Bălţate.

Vasile Urzica Senior_b

Cum s-a decis Vasile Urzică Jr. să părăsească oraşul?

Vasile Urzică Jr. a luat decizia de a deveni fermier în 2011, când profesorilor li s-au tăiat salariile. „Îmi amintesc că m-am angajat în 2007 cu un salariu de 1.100 lei, iar după patru ani, fiind şi navetist, am rămas cu 900 lei. În timp ce tatăl meu plătea tractoristului 1.500 lei în mână. Crescând printre animale şi plăcându-mi mult munca la fermă, am renunţat la cariera de profesor, acel moment de şoc convingându-mă să discern bine. Am avut marele noroc de a beneficia de susţinerea totală a soţiei mele, Ioana, care a renunţat la activitatea de economist la oraş şi a venit lângă mine, la fermă. Acum, regretul meu este că nu am făcut acest pas mai devreme”, mărturisea Vasile Urzică Jr.

Investiţii bine gândite

Una dintre primele decizii ale tânărului fermier a fost aceea de a investi în mijloace mecanizate de lucru şi în ameliorarea genetică a animalelor. „La început am apelat la prestatorii de servicii pentru producerea furajelor şi, văzând că într-un singur an am plătit aproape jumătate din valoarea unui tractor, am decis să vindem 50 de oi şi viţei, pentru a achiziţiona utilaje. Cu acei bani şi cu subvenţiile, în total 510 milioane de lei, am cumpărat un tractoraş de 40 CP, o balotieră, o cositoare şi o greblă pentru tractor. An de an, am completat parcul de utilaje, cu un tractor mai mare, de 70 CP, ca să putem efectua şi arătura, cu un alt tip de balotieră, ce înlocuia forţa de muncă pentru rotirea baloţilor, plus un încărcător”, povestea Vasile Urzică Jr.

Vasile si Ioana Urzica_b

Cum au ajuns la trei mulsori pe zi?

Creşterea efectivului de vaci s-a realizat treptat, odată cu înscrierea acestora în COPL şi în Registrul Genealogic, cu susţinerea Asociaţiei Crescătorilor de Animale „Operatorul I.A” Neamţ. „Am căutat permanent să îmbunătăţim calitatea animalelor. La ovine, prin montă dirijată, am crescut talia animalelor şi producţia de lapte, iar la taurine, prin înlocuire de efective, am urmărit îmbunătăţirea rezultatelor în lactaţie şi ajungerea la vaci de origine. Astăzi, mulgem animalele de trei ori pe zi, de când fată şi până pe 15 septembrie”, spunea fermierul.

Neîncrederea în… subvenţii

Infuzia de energie proaspătă în fermă a făcut ca, din 2014, valoarea zootehnică a taurinelor din fermă să crească şi să sporească efectivul acestora. „La început, m-am documentat la Asociaţie, pentru a şti exact cum să îi explic tatei, care era neîncrezător în subvenţii; spunea mereu că niciodată nu a primit bani degeaba, ci a trebuit să muncească de la 14 ani! Se temea că întâi va primi bani, apoi i se vor lua animalele. Până la urmă, l-am convins şi am înscris în COPL 17 vaci. Am primit 1.011 euro/cap de animal, adunându-se o sumă frumuşică. Preţul unei vaci era, atunci, de circa 22 milioane de lei vechi. Banii primiţi ne-au ajutat foarte mult şi, personal, mi-au dat curajul de a continua. Astăzi, avem 33 de vaci în COPL şi chiar dacă subvenţia este mai mică, suma totală fiind fixă şi împărţită la numărul total de animale aflate în COPL, tot este un important fond de susţinere. Pe această bază, continuăm investiţiile”, preciza fermierul.

Comenzile online, marele câştig din pandemie

Activitatea în fermă e bine organizată: asigurarea furajelor şi a adăpostului sunt gestionate de către tânărul fermier, producţia de lapte şi obţinerea de produse lactate sunt coordonate de tată, mama şi soţia ocupându-se de valorificare. „Mama se ocupă de piaţă, de obicei. Având abilităţi în domeniul IT, eu mă ocup de valorificarea prin online. În perioada pandemiei, am mers eu la întâlnirea directă cu clienţii, mama ocupându-se de pregătirea produselor - lapte de vacă, de oaie şi de capră, urdă, caş, brânză. Din aprilie au crescut comenzile online şi interesul pentru produsele locale. Pentru noi, această transformare reprezintă o bucurie, deoarece putem miza pe o valorificare constantă şi certă. De altfel, acum putem spune că nu facem faţă cererii şi ne permitem să ne alegem clienţii, în sensul unei valorificări cât mai profitabile”, explica Ioana Urzică.

Foto 6_b

Un adăpost modern cu 30.000 lei

De la poziţia de profesor aflat în aşteptarea unui salariu modic, Vasile Urzică Jr. a ajuns la statutul de fermier şi investitor în zootehnie, în prezent derulând o investiţie din resurse proprii de circa 30.000 lei într-un adăpost modern, pe schelet metalic, cu apă curentă şi cu instalaţii de muls pe ambele rânduri.
Obiectivul final de investiţii pentru următorii doi ani este să extindă exploataţia la un efectiv de 50 capete vaci cu lapte şi 500 de ovine.

Vasile Urzica senior 2_b


Am plecat de la zero lei şi tot ce am investit a fost din resurse provenite din subvenţii şi prin valorificarea oilor şi vacilor. Vedeţi, aici e încă un avantaj al zootehniei: oricând poţi transforma animalele în bani VASILE URZICĂ, fermier din judeţul Neamţ

„O NOAPTE LA STÂNĂ”

În pandemie, când toată lumea caută locuri de relaxare izolate, pentru tânăra familie de fermieri a apărut oportunitatea unui proiect turistic, intitulat „O noapte la stână”. Prin investiţia deja demarată se vizează realizarea unui mini-complex turistic în aer liber, cu acces la fermă, foişor şi construcţii familiale tip ciobăneşti, pentru ca turiştii să poată înnopta individual, în condiţii cât mai apropiate de cele de la stână.

COMENZI DIN NISA ŞI LONDRA
Familia Urzică se mândreşte că unele produse lactate ajung la Nisa, prin comenzi realizate de proprietari de magazine româneşti de profil. Următorul pas este valorificarea la Londra, deoarece prieteni de familie aflaţi acolo şi-au manifestat interesul de a achiziţiona produse pentru magazinele lor.

vasile urzica crucea in lemn_b

PRECIZIE ÎN FERMA DE LAPTE
Precizia în creşterea vacilor de lapte înseamnă a coordona mijloacele de producţie până la cea mai mică unitate, pentru a le permite vacilor să-şi exprime potenţialul genetic în raport cu obiectivul economic al fermei. Click AICI şi vezi 7 dintre cele mai noi cuceriri ale tehnicii de precizie aplicate în creşterea vacilor de lapte!


un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi

Vizualizat: 3505 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?