Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

ZOOTEHNIA din DELTĂ, pe cale de DISPARIŢIE?

Publicat: 04 octombrie 2017 - 10:07
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În urma unor studii ample privind vegetaţia pajiştilor permanente de la Sf. Gheorghe-Deltă, în cadrul unui proiect de amenajament pastoral s-a constatat invazia foarte puternică cu stuf (Phragmites australiss), papură (Typha Angustifolia) şi rogozuri (Carex sp.) a pajiştilor permanente cu exces de umiditate.

De asemenea, s-a constatat şi nerecoltarea fânurilor, ca efect al reducerii drastice a efectivelor de bovine din acea zonă.
După informaţiile noastre, la IAS Chilia Veche şi la nivelul localităţii Sf. Gheorghe, în anii ’80 existau peste 8.500 capete de bovine, din care în prezent au mai rămas sub o mie de capete (cca. 12%) şi acestea numai în gospodăriile populaţiei.
Cauzele scăderii efectivelor de bovine sunt multiple, dintre care pe lângă lichidarea agriculturii de stat, se enumeră parazitozele specifice zonelor permanent umede (fascioloza), a unor boli subtropicale (babezioza transmisă de căpuşe, care decimează anual 5-10% din numărul bovinelor), atacul violent din lunile iunie-august al insectelor hematofage şi, nu în ultimul rând, calitatea foarte slabă a fânurilor pentru iernare, cu subnutriţia care produce decesul a peste 20% din animale.

zootenie-delta_b

În urma studiilor efectuate, specialiştii au constatat că raportat la standardele departamentului de agricultură al SUA (USDA) privind valoarea nutritivă a furajelor, fânurile din Delta Dunării au conţinuturi scăzute la absolut toate componentele.
În prezent, cei care cresc vaci în gospodăria proprie, pentru iernare cumpără baloţi de fân de lucernă din afara deltei, unde nu se poate cultiva această plantă furajeră. Întrucât calitatea fânului actual din trestie, papură, rogozuri şi alte specii caracteristice arealelor cu exces de umiditate este foarte scăzută, este de preferat ca în hrana bovinelor pe post de furaj grosier să fie aduse din afară paie de cereale care au un conţinut de proteine dublu faţă de cel realizat acum tradiţional în deltă.

Pe larg despre eficienţa economică în creşterea bovinelor din Delta Dunării , citiţi în revista Ferma, ediţia 15-30 septembrie 2017!

Vizualizat: 888 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?