Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Vita de carne, o afacere profitabilă în Ungaria

Publicat: 16 septembrie 2016 - 18:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Am scris într-o ediție anterioară despre expoziția regională agricolă „Alföldi Napok”, cel mai mare târg de zootehnie și echipamente agricole din Câmpia de Est a Ungariei, de la Hódmezövásárhely. Tot atunci, la invitația Asociației Maghiare a Crescătorilor de Bovine Charolaise, prin directorul său Zoltán Domokos, am avut plăcerea să vizitez cea mai mare fermă de vaci de carne din rasa Charolaise de pe teritoriul țării vecine. 

Click pe poza pentru galerie!

Însoțit de Péter Incze, reprezentant al Direcției pentru Agricultură a Județului Covasna, și Patrick Reversé, expert în genetică și bonitare a acestei rase, venit tocmai din Franța, am avut parte de o experiență inedită. Gazda noastră, Márton Bujdosó, un nume cunoscut și în egală măsură apreciat printre crescătorii de bovine din Ungaria, deține peste 1.500 de exemplare, multe dintre ele extrem de valoroase, pentru care periodic organizează licitații cu vânzare. De profesie inginer agronom, Marci Bácsi, cum îi spun apropiații, s-a apucat de zootehnie în 1995, când a achiziționat primele o sută de exemplare Charolaise și a pus bazele unei ferme moderne, după modelul american, pe scheletul fostului CAP din localitatea Lajosmizse, aflată la circa 70 km de Budapesta. La un moment dat a vrut să încerce și varianta Limousine, însă în numai jumătate de an a renunțat la tot efectivul de 600 de capete, din cauza temperamentului agresiv care a provocat o serie de accidente serioase. După acest experiment nereușit, s-a concentrat doar pe creșterea de bovine din rasa Charolaise. „Una dintre caracteristicile acestei rase este instinctul matern foarte dezvoltat, pe lângă faptul că sunt animale extrem de docile, cu care se lucrează ușor”, și-a explicat fermierul maghiar alegerea făcută.

 

Turcia, principala piață de desfacere

O parte din efectiv se află pe pășune. De la armată a închiriat 600 de hectare într-o zonă protejată din Parcul Național, pe terenul unui fost poligon NATO. Pentru montă folosește sincronizarea. Prin injecție, aduce vaca în călduri și apoi o inseminează artificial. După care, dacă mai e cazul, ajunge la taur. Anual înregistrează circa 660 de fătări. Are 680 de vițele, iar perioada medie de exploatare a unei vaci este de 9 ani și jumătate.

Tăurașii de îngrășat sunt vânduți în Turcia, când ating greutatea de 300 kg. La momentul vizitei noastre, în primăvară, exporturile erau sistate din cauza unor focare de boala limbii albastre. Exista însă un interes major din partea turcilor de a relua comerțul cu animale vii. Pentru fiecare tăuraș livrat, Márton Bujdosó obține cel puțin 1.350 de euro, în condițiile în care kilogramul de vită în viu este cotat la 4,5 euro. Un preț la care fermierii români pot doar să viseze deocamdată. Este adevărat că în Ungaria sunt destule ferme de capacitate mare, care pot satisface o astfel de cerere cum este cea a pieței din Turcia. Tăurașii sunt vânduți între 15 și 18 luni, când ating greutatea de 300 kg. Sporul mediu zilnic de greutate este de 1,870 kg.

Pe piața maghiară nu vinde, din cauza prețului foarte scăzut. Exemplarele mari de 600-700 kg se vând cu 2,2 euro/kg. Anul trecut a vândut 400 de tăurași în Turcia, în două tranșe. De asemenea, anual vinde între 50 și 70 de tăurași pentru reproducție, la un cost mediu de 2.800 euro. Deși majoritatea europenilor preferă exemplarele mari, de peste o tonă, idealul său de bovină este apropiat de cel al americanilor, undeva la 700 kg. În opinia sa, este mult mai eficient de crescut un astfel de animal din punct de vedere economic. A vândut și în România, peste o sută de juninci.

Deși are posibilitatea să-și producă singur furajele, preferă să le achiziționeze. E mai ieftin, argumentează el. Hrana o oferă ad libitum. Se bazează în special pe resturile rezultate de la o fabrică de prelucrare a porumbului zaharat din apropiere. Pe lângă fân și porumb siloz, aflat la discreție, rația zilnică mai include 4-5 kg de porumb boabe măcinate și 1 kg de semințe de floarea-soarelui, pentru aportul proteic. În timpul iernii, cu furajarea cheltuie zilnic în jur de 380 de forinți pe cap de animal, iar în cazul taurilor se ajunge la 700 forinți (echivalentul a aproximativ 10 lei). 

Vițeii sunt înțărcați la 205-210 zile, iar la 120 de zile masculii sunt despărțiți de femele. În jurul vârstei de doi ani, tăurașii sunt băgați la montă, după ce ating în jur de 75% din greutatea de adult.

 

Licitații cu vânzare

De două ori pe an, organizează licitații cu vânzare de animale, având propriul ring în fermă. Un exemplar se vinde începând cu 2.000 de euro și poate depăși 6.000 de euro. Vorbim despre tăurașii tineri, cu potențial ridicat pentru reproducție. Vinde cam o sută de tăurași de prăsilă pe an, iar dacă cineva nu este pe deplin satisfăcut de performanțele unuia dintre ei, are posibilitatea să-l schimbe, chiar dacă rezultatele sunt adevărate sau nu. Este ca un fel de garanție pe care el o oferă clienților. „Este o decizie care îl protejează în fața diletantismului, pentru că altfel ar risca să i se facă o reclamă negativă”, ne-a explicat Zoltán Domokos.

La 67 de ani, Márton Bujdosó se mai ocupă de cultivarea ardeilor paprika, ingredientul nelipsit din bucătăria maghiară, însă marea sa pasiune rămâne creșterea vitelor de carne. În 1988 a organizat în Ungaria Congresul Mondial al Rasei Charolaise. Doarme șase ore, iar restul timpului zilnic și-l dedică fermei. Are 17 angajați permanenți și a atins acest nivel de dezvoltare a fermei după ce a accesat trei proiecte europene.

 

 

 

48.000 DE EURO PENTRU UN TAUR!

Pentru că prețul de abatorizare este destul de scăzut, face o selecție pentru a prelungi cât mai mult viața exemplarelor sale. Selecția o face în funcție de performanță, pentru a afla valoarea efectivului. Materialul seminal este importat din Franța și SUA, iar în fiecare an achiziționează în jur de zece tauri pentru a introduce linii noi, valoroase, și a împiedica consangvinizarea. Cel mai valoros taur din ferma sa este Golf, un exemplar în vârstă de 9 ani. Multiplu campion al Ungariei, Golf are un temperament liniștit și a dat până acum 56 de urmași. „Am 41 de tauri în fermă, iar Golf este cel mai prolific. Descendenții săi au obținut cele mai bune rezultate în ceea ce privește sporul mediu zilnic de greutate. Are un pedigree francez. Tatăl său este Office, iar bunicul Blazon”, declară cu mândrie fermierul maghiar. I s-au oferit 48.000 de euro pentru a-l vinde, dar nici nu se gândește să se despartă de el. Marci Bácsi pune accent pe liniile de tauri homozigoți, care transmit întotdeauna urmașilor caracterul dominant. Cei mai buni tăurași îi păstrează însă în fermă, pentru reînnoirea efectivului. Are 17-18 vaci la un taur și schimbă taurul la fiecare trei săptămâni. Dispune de mai mulți tauri decât ar avea nevoie în mod normal. În felul acesta menajează o parte dintre tauri, dar și poate introduce mai ușor noi linii de sânge, pentru că poate încerca împerecherea doar pe un grup restrâns de femele.


 

 

 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.16(177) 15 - 30 septembrie 2016

Vizualizat: 1587 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?