Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Variante de creştere a viţeilor cu mamele lor

Publicat: 05 iulie 2018 - 19:04
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Am arătat într-un articol anterior că sistemul de creştere a viţeilor în care aceştia au acces permanent la mamele lor are multe deficienţe, provocând mai ales un stres puternic în momentul înţărcării viţeilor şi a despărţirii lor de mame. 

De aceea, s-au explorat alte sisteme care să reducă aceste efecte negative. Despre aceste tehnologii alternative de creştere vom discuta în continuare.

Vaca cu vitei_b

Suptul restricţionat
Acest sistem presupune faptul că viţelul este admis să sugă la mama lui doar în una sau două perioade scurte de timp în fiecare zi. De obicei, viţeii sunt acceptaţi la supt imediat înainte sau după mulsul vacilor. De exemplu, viţelul va sta cu mama sa două perioade pe zi, fiecare de 15 sau 30 minute, timp în care acesta va suge liber. Restul zilei vaca şi viţelul sunt separaţi. Aceste sisteme cu supt restricţionat sunt practicate în mod obişnuit în fermele de vaci de lapte din zonele tropicale. Dar au fost prezentate astfel de sisteme şi în Norvegia, Suedia, Germania şi Elveţia, unde s-a întâlnit atât la întreţinerea vacilor în cuşete individuale, cât şi pe aşternut adânc.
S-a constatat că şi în acest sistem de creştere, perechile vacă-viţel prezintă comportamente care implică recunoaşterea şi legătura între animale: la reunirile din cadrul alăptărilor zilnice, vacile şi viţeii se apropie rapid unii de alţii, se miroase şi se ling reciproc. Cu toate că accesul viţeilor la mamele lor este limitat, suptul nenutritiv între viţei apare foarte rar. Este nevoie de mai multe cercetări pentru a elucida modul în care vaca şi viţelul percep acest contact limitat şi cum influenţează această tehnologie dezvoltarea socială şi capacităţile cognitive ale viţelului. Unii cercetători sugerează că perioadele de separare forţată între vacă şi viţel poate încuraja dezvoltarea independenţei sociale a viţelului şi în acest sens separarea zilnică repetată poate fi benefică acestuia.
Sporurile de creştere ale viţeilor crescuţi în sistemul de supt restricţionat sunt foarte variabile, atât înainte, cât şi după înţărcare. Această mare variabilitate este probabil legată de variaţia timpului petrecut împreună cu mamele lor şi de sincronizarea suptului cu mulgerea vacilor. De asemenea, variabilitatea este dată şi de rasa de taurine, precum şi de nivelul productiv al vacilor. Unele studii au raportat sporuri foarte mici de creştere, chiar şi sub 500 g pe zi. Consumul de lapte în sistemul de supt restricţionat variază între 1,1 kg/zi la rasele tropicale şi 8-10 kg/zi la viţeii din rasa Holstein-Friză. Consumul acesta din urmă este comparabil cu cantităţile de lapte supte de viţei atunci când au acces nelimitat la o tetină artificială şi demonstrează că viţeii sunt capabili să ingere cantităţi mari de lapte în timp scurt atunci când sug la vaci cu producţie ridicată.

Contactul între vacă şi viţel timp de jumătate de zi
Acest sistem, care este mai puţin studiat decât cele descrise anterior, se situează undeva între accesul liber şi nelimitat al viţelului la mama sa şi suptul restricţionat. Sistemul constă în faptul că viţelul este ţinut împreună cu mama lui timp de circa jumătate de zi. De obicei, contactul viţelului cu vaca se face pe timpul zilei. Cercetătorii francezi au arătat că în sistemul de contact timp de jumătate de zi, viţeii realizează un spor de creştere superior (950 g/zi), atât înainte, cât şi după înţărcare, comparativ cu viţeii crescuţi permanent în prezenţa mamelor lor. Efectul pozitiv asupra creşterii în timpul şi după înţărcare este atribuit faptului că viţeii din sistemul cu contact numai jumătate de zi sunt obişnuiţi deja cu separarea de mamă şi sunt mai puţin dependenţi de aceasta. Atunci când în acest sistem este integrat un automat de alăptare, viţeii care au fost învăţaţi să folosească automatul în timpul perioadelor de supt au continuat să îl folosească şi după ce au fost separaţi de mamele lor. Ca urmare, aceşti viţei au fost mai independenţi din punct de vedere nutriţional faţă de mamele lor la separare, astfel încât sporul s-a menţinut ridicat în timpul separării şi înţărcării.
Perechile vacă-viţel crescute în sistemul de contact timp de jumătate de zi au manifestat comportamentul de legătură chiar şi atunci când viţeii au fost împiedicaţi să sugă prin acoperirea ugerului vacilor cu un suspensor de protecţie. Acest lucru demonstrează că legătura vacă-viţel este mai presus decât nevoile nutriţionale şi, la taurine, aceasta este o relaţie complexă. Folosirea suspensorului de uger poate fi o modalitate viabilă de a permite contactul între viţel şi mama sa, fără a avea loc suptul, dar nu s-a investigat încă efectul acestuia asupra mulsului şi a intensităţii utilizării forţei de muncă. Accesul viţeilor la mama lor poate fi automatizat, însă, este necesară prezenţa omului la separarea viţeilor de mamele lor.

Vacile doici
Sistemul vacilor doici presupune că un număr de 2-4 viţei sunt ţinuţi împreună pentru a suge de la o singură vacă. Viţelul propriu al vacii poate sau nu să fie printre viţeii care sug. În sistemul tradiţional, vacile nu sunt mulse, dar acest lucru variază în funcţie de stadiul lactaţiei şi de numărul de viţei per vacă. Utilizarea vacilor doici se poate aplica după ce viţeii au fost crescuţi timp de câteva săptămâni în permanenţă cu mamele lor.
Avantajele creşterii viţeilor cu vaci doici sunt acelea că viţeii trăiesc în grupuri, au contact cu vacile adulte şi îşi manifestă comportamentul natural de supt. Dificultăţile acestui sistem apar atunci când o vacă doică nu vrea să accepte sau nu vrea să stabilească o legătură cu viţeii. Deşi majoritatea vacilor doici acceptă viţei străini, aceştia primesc mai puţină afecţiune de la doici comparativ cu propriul ei viţel şi adesea vaca doică manifestă preferinţă pentru un anumit viţel.
Sporurile de creştere ale viţeilor crescuţi cu vaci doici sunt foarte variabile, în special atunci când doicile au o producţie mică de lapte.
Vacile doici şi viţeii lor prezintă reacţii comportamentale la momentul separării, ceea ce arată că există un considerabil stres.
Într-un viitor articol vom discuta despre avantajele şi dezavantajele generale ale creşterii viţeilor cu mamele lor până la înţărcare şi de ce ar trebui să luăm în considerare aceste tehnologii.


DEZAVANTAJE ALE SISTEMULUI DE SUPT RESTRICŢIONAT:
• Viţeii consumă o cantitate mai mică de furaje concentrate comparativ cu viţeii crescuţi fără mamele lor cu cantităţi restricţionate de lapte. Mai mult, viteza de creştere după separare şi înţărcare este foate mică.
• Viţelul are o posibilitate limitată de a învăţa de la mama sa sau de la alte vaci.
• Ducerea şi aducerea viţeilor la mamele lor poate fi foarte costisitoare din punct de vedere al utilizării forţei de muncă. Acest lucru, însă, se poate şi automatiza cu ajutorul uşilor de acces cu comandă electronică şi cu timer.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 5/210 (ediţia 15-31 martie 2018)

Vizualizat: 247 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?