Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Vara şi stresul nutriţional - CREŞTEREA TINERETULUI CAPRIN de reproducţie

Publicat: 03 august 2018 - 10:27
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Creşterea tineretului caprin de reproducţie în sistem semiintensiv urmăreşte valorificarea vitezei de creştere a iezilor cu costurile cele mai mici, având la bază alternanţa dintre păşunat, atâta timp cât pajiştea satisface cerinţele nutriţionale, şi stabulaţie, preferată în perioadele foarte călduroase când păşunea nu mai satisface necesarul zilnic al iezilor.

Sistemul mixt se recomandă în zona de şes şi depresionară, unde se pot înfiinţa pajişti cultivate sau se pot ameliora pajiştile naturale, şi totodată se cultivă cerealele cu care se va suplimenta raţia.

Capre pe pasune_b

Acomodarea cu păşunea
După înţărcare, tineretul caprin destinat reproducţiei este scos la păşune, orientativ în jurul datelor de 20 aprilie - 10 mai. Dacă iezii nu au fost obişnuiţi la păşune anterior, împreună cu caprele mame, acomodarea lor se face printr-o perioadă de tranziţie de 7-8 zile. Pentru a preîntâmpina apariţia diareii, dimineaţa înainte de scoaterea pe păşune, se administrează fân, după care în fiecare zi creştem perioada de păşunat cu câte una-două ore, până ajungem la perioada optimă în care iezii au timp să păşuneze astfel încât să-şi satisfacă necesarul zilnic. Această perioadă de obişnuire este necesară pentru că un nou tip de furaj determină modificarea structurii simbionţilor ruminali, care se refac pentru a asigura digestia masei verzi într-o perioadă de aproximativ 7-10 zile.
În condiţiile ţării noastre, la o încărcătură de 30/40 tineret caprin/hectar, perioada de păşunat durează orientativ 50-70 zile (20 aprilie - 15-30 iunie), dar poate depăşi această limită în verile ploioase.

Revenirea la stabulaţie
Periodic, se cântăresc 3-5% dintre iezi, iar în momentul când sporul de creştere scade mult sau stagnează, din cauza reducerii cantităţii de masă verde, începe o nouă perioadă de tranziţie de o săptămână cu furaje solide administrate seara şi/sau dimineaţa. La sfârşitul acestei perioade, tineretul caprin intră în stabulaţie, în saivan, la umbră şi se furajează cu fân şi furaje concentrate. În prealabil, saivanul trebuie curăţat de gunoi şi dezinfectat. În vestul Europei furajarea se face cu semifân şi concentrate granulate administrate în hrănitori automate.
Densitatea optimă este de 1-2 tineret caprin/metru pătrat, în funcţie de spaţiu şi de greutatea corporală.
La intrarea în stabulaţie, toţi iezii (care au deja vârsta de peste 4 luni) se tratează împotriva paraziţilor cu medicamente specifice. Cele mai uzuale sunt cele injectabile care conţin Ivermectină retard.
Beneficiind de umbră şi de furaje solide (fân şi concentrate) conform cerinţelor nutriţionale, tineretul caprin îşi reia creşterea, realizând sporuri de 130-150 g pe zi. Este de dorit ca perioada de stabulaţie să dureze cât mai puţin, deoarece 1 kg spor masă corporală, realizat din consumul de masă verde, costă mult mai puţin.

Păşunatul de toamnă
Perioada de stabulaţie este din acest motiv foarte variabilă (45-60 zile), în funcţie de refacerea covorului vegetal. Cel mai frecvent durează până în 15-30 august. Trecerea de la stabulaţie la a doua perioadă de păşunat se face tot după o perioadă de tranziţie de o săptămână.
În perioada de toamnă există resurse furajere din abundenţă şi de calitate (masă verde, mirişti de porumb, mirişti înverzite etc.) până în jurul datei de 15-30 octombrie în zona depresionară şi 1-15 noiembrie în zona de şes. Această perioadă de păşunat durează, în funcţie de zonă şi de instalarea iernii, între 60 şi 75 zile.
După terminarea perioadei de păşunat urmează stabulaţia din iarnă şi apoi din nou perioada de păşunat, de primăvară, ca tineret an precedent, până la vârsta de 15-18 luni, moment care marchează intrarea la montă.
Prin tehnica descrisă, cunoscută de crescătorii cu experienţă, se încearcă evitarea stresului nutriţional din perioada de vară, când temperaturile sunt foarte ridicate, care are ca efecte întârzieri în creştere şi chiar tararea unor exemplare pe care noi le dorim de fapt să fie cât mai armonioase pentru a le folosi la reproducţie în anul următor.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 12/217 (ediţia 1-31 iulie 2018)

 

Vizualizat: 426 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Scolile agricole - semnal de alarma!

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat Cons DDA - semănătorile Monosem şi combina pentru lavanda
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?