Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Vacile furajate cu probiotice produc lapte cu un conţinut ridicat în proteine şi grăsime

Publicat: 12 ianuarie 2009 - 03:00
4 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Probioticele sunt preparate care au la bază microorganisme vii, sau componente ale celulelor microbiene, care au efect benefic asupra sănătăţii celui care le consumă, sau preparate microbiene vii. În cazul vacilor, probioticele cresc conţinutul de grăsime şi de proteine, precum şi producţia de lapte.

Click pe poza pentru galerie!

Conţinutul laptelui în proteine şi grăsime este important pentru profitul producătorului de lapte. Genetica, nutriţia şi alţi factori manageriali influenţează cantitatea şi compoziţia laptelui. Practicile manageriale care au ca scop creşterea cantităţii de lapte, de cele mai multe ori au efect şi în scăderea componentelor acestuia. Însă, îmbunătăţind capacitatea animalului de a utiliza furajele, de a le transforma în lapte, se poate spori conţinutul de proteine şi grăsime, dar şi cantitatea laptelui produs de către animal.

Cercetătorii au demonstrat că microorganismele vii care se găsesc în probiotice, îmbunătăţesc utilizarea furajelor. Producătorii de lapte au observat că vacile hrănite cu probiotice înregistrează o creştere a conţinutului în grăsime şi proteine, dar şi a cantităţii de lapte produs. Probioticele acţionează prin modificarea florei gastro-intestinale, prin schimbarea metabolismului şi interacţia cu microorganismele prezente în intestinul omului sau al animalelor.


Ce microorganisme acţionează ca probiotic?


Primele microorganisme care s-au dovedit a avea efect benefic asupra sănătăţii omului sunt bacteriile lactice. Ele au fost consumate din cele mai vechi timpuri, odată cu preparatele lactate fermentate. Din această categorie a bacteriilor lactice, fac parte specii de Lactobacillus, Enterococcus, Pediococcus, Leuconostoc, Bifidobacterium, Lactococcus. Aceste bacterii, care există în mod normal în tractul digestiv al animalelor sănătoase, au capacitatea de a produce acid lactic, stabilizează pH-ul din tubul digestiv şi asistă absorbţia nutrientelor. Pe lângă bacteriile lactice, în ultimul timp s-a demonstrat că şi alte microorganisme au efect de probiotic. Acestea pot fi specii de drojdii special selecţionate (Saccharomyces sau drojdia de bere, de panificaţie sau de spirt), care favorizează sinteza vitaminelor din complexul B şi a enzimelor digestive, îmbunătăţesc palatabilitatea furajelor şi stimulează activitatea bacteriilor benefice în tubul digestiv. Mulţi nutriţionişti folosesc drojdia pentru a mări ingestia şi sporul în greutate. De asemenea, bacteriile din genul Bacillus au capacitatea de a produce enzime, ajutând astfel la digerarea hranei în intestinul celui care le consumă.



Creşterea concentraţiei de grăsime din lapte


Fermentaţia furajelor în rumen şi transformarea acestora în nutrienţi accesibili metabolismului animalului, sunt principalii factori determinanţi pentru compoziţia laptelui. Bacteriile care digeră furajele produc acetat, care este caramida de construcţie a grasimii din lapte. Stabilizând pH-ul ruminal şi suplimentând raţia cu factori de creştere pentru microorganisme, se poate îmbunătăţi digestia furajului în rumen. Mulţi fermieri au observat că, mărind cantitatea de concentrate administrate vacilor în lactaţie peste un anumit prag, pentru o producţie de lapte mai mare, de cele mai multe ori scade procentul în grăsime din lapte şi chiar cantitatea acestuia. Acest lucru se datorează faptului că fermentaţia concentratelor poate coborî pH-ul ruminal, reduce populaţiile de bacterii care digeră fibrele şi, astfel, furajul nu este bine digerat.

Cercetările arată că, suplimentând vacile cu drojdii vii, creşte digestia fibrelor şi conţinutul în grăsime al laptelui. Drojdiile şi bacteriile lactice din probiotice stimulează înmulţirea bacteriilor, care stabilizează pH-ul, astfel că acidozele sunt mult mai rare la vacile care consumă probiotice. Producătorii de lapte semnalează că animalele suplimentate cu probiotice au mai puţine probleme digestive.



Creşterea concentraţiei de proteine din lapte


S-au făcut multe studii pentru obţinerea de raţii care să mărească concentraţia proteinelor din lapte. De multe ori, concentraţia acestora scade, în mod paradoxal, la raţii foarte bogate în proteine, sau eficienţa economică lasă de dorit. Secretul creşterii economice a proteinei din lapte nu este adăugarea în raţie a unei cantităţi în exces de proteine, ci sinteza eficientă de proteină microbiană în rumen şi îmbunătăţirea absorbţiei aminoacizilor şi a acizilor anorganici în intestinul subţire.

Digestia proteinei vegetale în rumen, de către microorganisme, duce la înmulţirea acestora şi, ca atare, creşterea cantităţii de proteină microbiană, care este o sursă ideală de aminoacizi pentru vacile în lactaţie. Eficienţa proteică la o vacă în lactaţie poate fi îmbunătăţită captând mai mult azot, eliberat în timpul digestiei proteice în rumen, sub formă de proteină microbiană. Culturile microbiene administrate la animale măresc afluxul de proteină microbiană în intestinul subţire. Studiile indică faptul că microorganisme probiotice ca Lactobacillus acidophilus şi Enterococcus faecium ataşate la epiteliul intestinal îmbunătăţesc absorbţia nutrienţilor, inclusiv a aminoacizilor.

De aceea, la vacile în lactaţie, suplimentând furajul cu aceste culturi, se obţine o mai bună digestie a fibrelor în rumen, care are ca rezultat un conţinut mai mare în grăsime a laptelui şi o mărire a nivelului de proteină microbiană cu efect în absorbţia aminoacizilor şi a acizilor anorganici în intestinul subţire.



Avantaje economice


Cercetări efectuate în toate colţurile lumii, arată că suplimentarea cu probiotice şi un bun management măreşte producţia de lapte, în medie, cu 20%, conţinutul în proteine cu 24%, iar grăsimea cu 21%. Starea de sănătate a vacilor care au primit probiotice este mai bună, ceea ce a dus la prelungirea longevităţii şi a perioadei productive. Acest lucru duce la o rată de înlocuire mai scăzută a efectivului productiv, obţinânu-se un beneficiu mediu de o jumătate de junincă de înlocuire pe cap vacă reformată. Vânzarea unui descendent femel faţă de înlocuirea unei vaci salvează mulţi bani, să zicem 2000 de euro, însemnând un beneficiu de 5,48 euro/zi. Probioticul costă în jur de 0,20 euro/zi. Deci, cu probioticele se obţin mai mult de 20 euro pentru fiecare euro investit.

Vizualizat: 2483 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [4]  
Pagini: [1]  1   
4.
dan muresan
|
12. 16, 2010. Thursday 01:39
sant din dej ,jud .cluj,as vrea si eu sa stiu ,unde gasesc ,probiotice,aici la cluj .
3.
Putin cam general
|
08. 25, 2009. Tuesday 17:35
Articolul pare cam tradus pentru ca este foarte general iar termenii nu sunt foarte bine asezati in pagina
2.
Putin cam general
|
08. 25, 2009. Tuesday 17:34
Articolul pare cam tradus pentru ca este foarte general iar termenii nu sunt foarte bine asezati in pagina
1.
De ce nu se da bani la timp?
|
03. 24, 2009. Tuesday 11:57
Eu am depus dosarul din septembrie 2008 si nici acum nu mia venit bani. Atunci cum pot eu sa mai tin 123 cap.de vaci.
Rezultate: [4]  
Pagini: [1]  1   

Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?