Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

VACILE au programul lor...

Publicat: 23 decembrie 2017 - 01:14
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Zootehniştii care studiază comportamentul taurinelor ştiu că vacile urmează anumite obiceiuri. Prin urmare, în cea mai mare parte, crescătorii se încadrează într-un „buget” (program) strict în managementul fermei lor de lapte. 

În decursul unei zile, vacile dedică 3 până la 5 ore hrănirii, timp de 10 până la 13 ore stau culcate, 7-9 ore rumegă, iar 2,5-3,5 ore îşi petrec la muls. "Dacă respectă aceste perioade, ele pot fi animale sănătoase şi productive", ne asigură Trevor DeVries de la Universitatea din Guelph într-o recentă Conferinţă despre nutriţie, desfăşurată la Universitatea Cornell - SUA. "Una dintre provocări este aceea că, deşi suma totală a timpului pe care vacile trebuie să-l dedice acestor activităţi diferite este mult mai mică de 24 de ore, vacile nu au întotdeauna posibilitatea de a-şi maximiza capacitatea de a exprima toate aceste comportamente diferite“, a explicat specialistul canadian Trevor DeVries.

Vaci cu lapte_b

Unul dintre momentele în care vacile sunt cel mai expuse riscului de a nu respecta programul ideal este cel imediat fătării, atunci când animalele trebuie să-şi schimbe dramatic comportamentul pentru a intra în lactaţie. DeVries a explicat că, postpartum, vacile îşi petrec 4 până la 5 ore pe zi hrănindu-se, pentru a dubla ingesta de furaj şi a acoperi cerinţele de lactaţie, comparativ cu perioada anterioară, a repausului mamar. De asemenea, aceste animale petrec mult mai multe ore în picioare şi la muls, în defavoarea timpului alocat odihnei şi rumegării.

Managementul femelelor după fătare
În fermele americane de vaci de lapte, imediat după fătare animalelor li se aplică un protocol standard. Iată câteva dintre răspunsurile la întrebarea: "Cum gestionaţi vacile imediat după fătare?", adresată de editorii celebrei reviste americane “Hoard’s Dairyman” fermierilor câştigători ai premiilor decernate de „Dairy Cattle Reproduction Council” pentru rezultatele excelente obţinute în managementul reproducţiei vacilor de lapte.
• Postpartum, fiecare vacă este înscrisă într-un program intensiv de urmărire şi evaluare zilnică, incluzând şi verificarea temperaturii rectale timp de 12 zile. În unele ferme se monitorizează temperatura laptelui la muls, pentru a identifica vacile care au febră.
• Imediat după fătare şi a doua zi, vacilor li se administrează calciu subcutan sau primesc un bolus de calciu cu eliberare prelungită.
• Atât vacile, cât şi junincile sunt mutate într-un compartiment nou imediat după fătare. După 2-4 zile, primiparele sunt mutate într-un alt compartiment şi rămân acolo până după confirmarea gestaţiei. Grupurile de vaci, înainte şi imediat după fătare, trebuie să fie uniforme şi cât mai mici posibil.
• La cinci zile după fătare se recoltează probe şi se verifică nivelul de cetonă din sânge, pentru a se asigura că nu există cetoze subclinice. S-a constatat că un nivel mai ridicat de BHBA (beta-hidroxibutirat) după fătare este un indicator timpuriu al viitoarelor boli sau probleme metabolice.
• O atenţie deosebită este acordată condiţiei corporale (BSC) a femelei, urmărindu-se un scor ideal la intrarea în repaus, precum şi calităţii furajelor. Cu cât perioada de tranziţie (de repaus) dintre lactaţii va fi mai uşoară, cu atât vacile îşi vor reveni mai repede după fătare.
• Perioada de repaus mamar este scurtă, numai vacile cu o producţie excepţională sunt ţinute mai mult de 80 de zile în repaus mamar. Femelele nu trebuie să se îngraşe în acest interval, pentru ca tranziţia să fie mai lină.
Trebuie observat practic comportamentul (atitudinea), apetitul şi temperatura şi urmărite eventualele semne de boală. Detectarea şi tratamentul timpuriu al oricărei afecţiuni sunt paşi esenţiali pentru prevenirea bolilor viitoare la vacile recent fătate, precum şi a infecţiilor uterine.

VACILE NU TREBUIE SĂ „PIARDĂ” TIMPUL
Cum ne asigurăm că vacile îşi dedică timpul necesar/optim fiecărei activităţi zilnice? În studiul său, Trevor DeVries recomandă în primul rând respectarea strictă a programului de furajare şi creşterea frecvenţei meselor, pentru a încuraja consumul (de substanţă uscată). Acest lucru poate fi realizat prin administrarea unui amestec unic furajer în tainuri mici şi frecvente, dar şi cât mai omogen, pentru a fi dificil de ales/sortat, stimulând astfel rumegarea. De asemenea, DeVries recomandă folosirea unui aditiv stabilizator pentru a îmbunătăţi condiţiile din rumen.
După fătare, foarte important este şi impactul pe care îl are mutarea vacilor în grupuri noi. Pentru a reduce stresul provocat de schimbarea colectivităţii, cercetătorul canadian recomandă formarea de grupuri mici şi mutarea vacilor în perioadele liniştite ale zilei.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 20/203 (editia 15-30 noiembrie)

Vizualizat: 1586 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Claas Cemos Auto Threshing – Medalie de aur la Agritechnica 2017

Claas Cemos Auto Threshing – Medalie de aur la Agritechnica 2017

La Agritechnica 2017, producătorul german de maşini agricole - Claas a câştigat o medalie de aur şi patru medalii de argint.
Medalia de aur a fost acordată pentru Cemos Auto Threshing - Modulul automat de comandă pentru combinele de recoltat Claas cu scuturători şi hibride. 
Cemos Auto Threshing este un alt modul care contribuie la automatizarea proceselor desfăşurate de combina de recoltat. 
Noul sistem de asistenţă permite ajustarea complet automată a spaţiului contrabătătorului şi a turaţiei tobei de batozare în unităţile de batozare tangenţiale,
pentru o adaptare dinamică la condiţiile existente de treierat. 
Astfel, procesul derulat în unitatea de batozare este îmbunătăţit în mod continuu şi automat până la limitele sale tehnice de performanţă, fără a mai fi nevoie de reglaje manuale.
Integrat în sistemul Cemos Automatic, Cemos Auto Threshing este interconectat cu toate celelalte sisteme de asistenţă ale combinei de recoltat, în special cu sistemul de control automat al vitezei de deplasare - Cruise Pilot.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga StalkBuster - Kemper şi John Deere - Medalie de aur Agritechnica 2017 Francisc Mozer vrea 2 lei pe litrul de lapte
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?