Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Vaca de lapte, la adevăratul său potențial!

Publicat: 27 decembrie 2016 - 23:29
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Dacă literatura populară română îl are în centru pe ciobanul mioritic și pe bucălaia sa, povestea modernă și mult mai optimistă în care ne-am situat recent îl are în prim-plan pe fermierul care se ocupă de creșterea intensivă a vacilor de lapte. Similitudinea dintre cele două ipostaze este doar atmosfera specială dintre colinele moldave, arhetipul modern fiind unul diamentral opus resemnării care străbate balada populară.

Între 23 și 25 noiembrie a.c., un grup de jurnaliști și câțiva specialiști din domeniul zootehniei am fost invitați să explorăm patru ferme progresive, în cadrul unui tur organizat de Asociația Crescătorilor de Vaci "HolsteinRo". Am avut astfel șansa să descoperim câteva centre moderne, comparabile din punct de vedere tehnologic, dar și ca productivitate cu cele mai performante exploatații din vestul Europei, fiecare în parte reprezentând un adevărat model de succes și de bune practici.

Laboratorul HolsteinRo
Înainte de a porni însă la drum, pe traseul București - Drăgoești (Ialomița) - Focșani - Pașcani - Vlădeni (Iași) - București, am făcut o vizită la sediul HolsteinRo, unde ne-a fost prezentată activitatea laboratorului pentru analiza laptelui. Inaugurat în decembrie 2010, acesta se ocupă nu doar de recoltarea probelor de lapte din ferme, ci și de controlul oficial al producției și de registrul genealogic. În medie sunt procesate 2.000 de probe pe zi. Sunt analizați parametrii fizico-chimici ai laptelui, respectiv procentul de proteină, de grăsime, de substanță uscată, conductivitatea, conținutul de lactoză, de uree, iar, la cerere, se poate determina și numărul de celule somatice. „Când am pornit această activitate, ne-am dorit identificarea candidatelor mame de tauri și formarea generației viitoare de taurine, pe lângă colectarea de date ce pot fi folosite în managementul fermei. Din punct de vedere al crescătorilor, cel mai important parametru pe care noi îl analizăm aici este numărul de celule somatice, pentru că acesta reflectă cel mai bine starea de sănătate a ugerului, în primul rând, și a animalului, în general. Pe de altă parte, ureea reprezintă un instrument deosebit de util în întocmirea rației furajere. Atunci când înregistrăm valori foarte scăzute denotă o hrănire sărăcăcioasă, astfel că și producția de lapte este scăzută, iar un nivel crescut de uree ne indică faptul că avem de-a face cu o hrănire agresivă, care pe o perioadă scurtă de timp asigură o producție crescută de lapte, cu un procent ridicat de proteină și beneficii financiare de moment, dar pe termen mediu și lung duce la epuizarea animalelor și la probleme de reproducție, vaca nu mai intră în călduri, nu mai prinde la prima montă, poate chiar nici la a doua. Dacă discutăm în schimb despre grăsime și proteină, aici trebuie să existe un raport de 1,2 la 1”, ne-a explicat Dan Colceri, șeful laboratorului HolsteinRo, centru de analiză care la data inaugurării era cel mai modern din estul Europei.

Ferme de elită cu producții record!
De aici am pornit spre Agroserv Măriuța, prima locație aleasă de organizatorii turului. Gazdă agreabilă, Nicușor Șerban ne-a vorbit despre genetică și investiții, două componente extrem de importante în ceea ce privește atingerea unor performanțe de top. Având un efectiv de peste 2.000 de capete, dintre care 750 la muls, și o medie a producției de lapte pe exploatație de 32 litri/zi/cap, Agroserv Măriuța reprezintă astăzi o copie aproape unu la unu a modelului american, cu adăposturi spațioase, o instalație de muls rotativă cu 40 de posturi și multe alte dotări pe care orice crescător de vaci și le-ar dori.
A urmat apoi o vizită la Agroind Focșani, societate condusă de Petrică Azoiței și cel mai vechi furnizor de lapte pentru grupul Danone în România. Așa cum auzisem, acum pot să vă confirm că vacile lui Azoiței ascultă muzică de cea mai bună calitate, de dimineața până seara, și dau în plus o jumătate de litru de lapte, pentru că sunt mai puțin stresate! Aici am întâlnit 900 exemplare de vaci pentru lapte, dintre care 360 la muls, dar și 150 de bovine pentru carne, predominantă fiind rasa Angus.
Seara ne-am petrecut-o în compania lui Bogdan Pantazi, care de când a preluat frâiele societății Agrocomplex Lunca Pașcani face o treabă excelentă. Personal, mai fusesem în această fermă în urmă cu trei ani, dar atunci am discutat mai mult despre vaca de carne. Acum însă, ne-a interesat producția de lapte. Astfel, am aflat că la un efectiv de 850 de vaci, dintre care 280 la muls, se înregistrează o producție medie zilnică de 30 litri pe cap de animal. Peste 8.000 de litri de lapte sunt livrați zilnic unui procesator din zonă, iar în viitorul nu foarte îndepărtat se dorește să se ajungă la 10.000 de litri.
Ultima provocare lansată de HolsteinRo a fost o vizită la Panifcom Iași, societate administrată de Liviu Bălănici, care deține peste 1.300 de vaci de lapte, dintre care 560 la muls, cu o medie a producției pe exploatație de 37 litri de lapte, comparabil dacă nu chiar peste ceea ce se întâmplă în Occident! Și aici, ca de altfel în toate fermele vizate de acest tur, se utilizează material seminal provenit de la tauri de top conform evaluărilor nord-americane.

Genetica americană, cheia progresului
Asociația HolsteinRo numără în prezent 72 de membri, având o medie de 295 de animale la muls, ceea ce raportat la nivelul întregii țări este foarte mult. „Prin organizarea acestui tur ne-am propus să arătăm că și în România există ferme mari, puternice, care produc lapte mult și de calitate, pentru o piață în transformare. Avem ferme în care există o logistică adaptată pentru exportul de lapte, așa cum este Agroserv Măriuța, care în ultima perioadă a făcut investiții importante, a achiziționat cisterne pentru transportul laptelui. De asemenea, toate aceste exploatații pun mare preț pe igiena mulsului, pe numărul de celule somatice și pe numărul total de germeni. Se lucrează cu genetică americană, de cel mai înalt nivel, iar noi încercăm în acest moment să dezvoltăm un program propriu de ameliorare, denumit HolsteinRo Selector, prin intermediul căruia să creăm o bază de date cu taurii de mare valoare, pe care să o punem la dispoziția fermierilor români. În acest sens, am încheiat deja un parteneriat cu asociația Holstein din Statele Unite, care ne-a furnizat o listă cu peste 5.000 de tauri. Va fi un instrument de lucru disponibil oricui, printr-o simplă accesare a unei pagini de internet”, ne-a declarat Ionuț Lupu, directorul executiv al asociației HolsteinRo.

Agroserv Măriuța dispune de una dintre cele mai moderne instalații de muls
Foto 1: Agroserv Măriuța dispune de una dintre cele mai moderne instalații de muls

 La Agroind FocÈ™ani vacile ascultă muzică simfonică

Foto 2: La Agroind Focșani vacile ascultă muzică simfonică

 Agrocomplex Lunca PaÈ™cani are exemplare de mare valoare genetică

Foto 3: Agrocomplex Lunca Pașcani are exemplare de mare valoare genetică

 O bună parte din producÈ›ia record înregistrată de Panifcom IaÈ™i se datorează furajării

Foto 4: O bună parte din producția record înregistrată de Panifcom Iași se datorează furajării

 ReprezentanÈ›ii HolsteinRo colectează probe de lapte la fiecare 28 de zile_b

Foto 5: Reprezentanții HolsteinRo colectează probe de lapte la fiecare 28 de zile

 

FERME DE ELITĂ FURNIZOARE DE MATERIAL GENETIC
Printre cei care ne-au însoțit în acest periplu s-a aflat și Gheorghe Neață, în calitatea sa de consilier al ministrului Agriculturii, un bun cunoscător al sectorului de creștere a bovinelor. „Avem dovada că România nu este la coada Europei în ceea ce privește producțiile de lapte. Dimpotrivă, aceste ferme pe care le-am vizitat sunt printre cele mai performante din Europa. Am văzut animale de top, care pot oricând să fie furnizoare de material genetic pentru multiplicare. Tăurașii rezultați ar trebui incluși în circuitul selecției pentru obținerea de material seminal care să fie folosit la însămânțări artificiale”, consideră specialistul.

 

 

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 22 (183) din 15-31 decembrie 2016

 

Vizualizat: 779 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!