Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

VACA BUNĂ DE LAPTE - hrănire în faza ascendentă a curbei de lactaţie

Publicat: 08 septembrie 2018 - 18:12
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Ştim că durata lactaţiei la vacile de lapte este de 305 zile. Pe parcursul ei, furajarea se face diferenţiat, existând două perioade: primele 100 de zile de la fătare (faza ascendentă); de la 100 zile până la înţărcare. Întrucât necesarul de energie şi de substanţe nutritive al unei vaci este influenţat de evoluţia curbei de lactaţie, precum şi de starea fiziologică, modul de hrănire trebuie adaptat acestor cerinţe. 

În continuare prezentăm strategia de hrănire specifică ce trebuie practicată în faza ascendentă a curbei de lactaţie.

Foto Alex Tasedan_b

Alimentaţia în perioada colostrală
Odată cu fătarea începe perioada colostrală, care are o durată de până la 7 zile. Imediat după fătare, pentru a se susţine efortul depus, vacilor li se pot administra terciuri apoase de tărâţe sau de amestecuri de uruieli fine de cereale (1 kg de concentrate la 5 kg de apă), în cantităţi de 10-15 kg. Se va asigura şi accesul la fân de bună calitate, de preferinţă fânuri cultivate (lucernă, amestec de graminee cu leguminoase) sau otăvuri. În zilele următoare se menţine fânul la discreţie, iar amestecurile de concentrate se vor da în cantităţi crescânde, astfel ca la sfârşitul perioadei să se ajungă la 3-4 kg/zi.

Alimentaţia în primele 3 luni de lactaţie
După perioada colostrală, în hrană se introduc suculentele, în cantităţi crescânde, astfel ca la 8-10 zile de la parturiţie raţia să fie completă. Din acest moment se practică o alimentaţie de stimulare a producţiei de lapte care să corespundă valorilor de necesar suplimentate. Este şi perioada în care vacile răspund foarte bine la utilizarea nutreţurilor concentrate, motiv pentru care se administrează pentru a se pune în valoare potenţialul productiv al animalelor. Este perioada cu alimentaţia cea mai abundentă, aceasta deoarece în acest interval de 90-100 zile se poate obţine până la 70% din producţia totală de lapte a lactaţiei.

Raţie pentru primele 100 zile de lactaţie
În continuare prezentăm o raţie întocmită pentru o vacă cu o producţie zilnică de 35 litri de lapte (cu 3,8-4% grăsime) şi o greutate corporală de 650 kg, care se află în primele 100 zile de lactaţie, respectiv în faza ascendentă a curbei de lactaţie (tabelul 1). Pentru o astfel de producţie, cerinţele animalului sunt relativ mari, pentru a asigura starea de saţietate, conform tabelelor de normare, având nevoie de 26,6 kg SU sau 16-18,1 kg UIDL, pentru energie 24,50 UNL, pentru proteină 2100 g PDI etc.
Dacă se practică furajarea din stoc este bine să asigurăm o raţie de bază formată din fân sau din semifân de lucernă, ca sursă de proteină, şi un siloz de porumb recoltat în faza de pârgă pentru energie. Cele două furaje, în cantităţi de 8 kg fân şi 25 kg siloz, satisfac saţietatea animalului prin depăşirea minimului de 16 UIDL. Se observă că din punct de vedere energetic se poate obţine o producţie de 14,9 l până la 16,4 litri de lapte, dacă facem calculul în PDIE. Dacă în această perioadă nu vom administra şi alte categorii furajere, producţia de lapte va oscila între 14,9 l şi 16,4 l, putând fi chiar mai ridicată, dar vaca slăbeşte dacă este „bună de lapte”, deoarece face apel la rezervele corporale.
Pentru că în primele 100 zile de lactaţie trebuie evidenţiat potenţialul productiv al animalului, se recurge şi la concentrate. Pentru a nivela producţia este bine să se administreze un concentrat de corecţie, în acest caz tărâţele de grâu, care se pretează bine. Dacă se dau 2 kg de tărâţe cantitatea de lapte care se poate obţine este de 18,5 l în cazul UNL şi 19,8 l pentru PDIE, diferenţa de producţie fiind de numai 1,3 litri de lapte între cele două criterii.

Concentrate de producţie
Pentru exteriorizarea potenţialului productiv se vor prepara şi administra aşa numitele „concentrate de producţie”, care reprezintă amestecuri de concentrate bine echilibrate, 1 kg din acest preparat putând susţine o producţie de circa 2 litri de lapte (tabelul 2). În cazul nostru, administrând treptat amestecul de producţie, se ajunge la 11 kg/zi, iar producţia zilnică la 35 l lapte. Amestecul de producţie se constituie din ingrediente obişnuite, respectiv 66,5% grăunţe de cereale (orz cu triticale sau grâu), 30% şroturi de floarea-soarelui, la care se adaugă macrosărurile - sare 1%, cretă furajeră 0,5%, fosfat dicalcic 1% şi premixuri minerale 1%. Aceste cereale se recoltează deja şi sunt disponibile în ferme.
La verificarea raţiei constatăm acoperirea indicilor nutritivi, o structură adecvată fazei ascendente a curbei de lactaţie, cu circa 42% concentrate (0,37 kg concentrate/l lapte), cu suculente de circa 32% şi fibroase 25%. Pentru o astfel de producţie este satisfăcut raportul energo-proteic şi cel mineral al raţiei furajere.


TABELUL 1: RAŢIE PENTRU O VACĂ CU RODUCŢIA DE 35 LITRI DE LAPTE

 tab1vacia218_b

Structura raţiei: fibroase: 25,3%; suculente: 32,7%; concentrate: 42% - 0,37 kg/l lapte; raport Ca/ P: 1,3/1; raport proteic: 85 g PDI/UNL

TABELUL 2: AMESTEC DE PRODUCŢIE

 tab2vacia218_b

LEGENDĂ TABELE
SU - substanţă uscată
UNL - unităţi nutritive lapte;
UIDL - unitatea de încărcare digestivă pentru vaca de lapte;
PDI - proteina digestibilă la nivel intestinal
PDIN - proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în azot al raţiei;
PDIE - proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în energie al raţiei.

 

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 14/219 (ediţia 15-31 august 2018)

Vizualizat: 623 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Scolile agricole - semnal de alarma!

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga George Stanson, despre condiţia fermierului român Maschio-Gaspardo îşi extinde operaţiunile în afara Europei
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?