Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Vă recomandăm: măsuraţi, cântăriţi, evaluaţi!

Publicat: 06 iulie 2010 - 11:00
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Chiar dacă acest îndemn poate părea, pentru fermierii care au trăit „binefacerile” regimului ce s-a încheiat acum 20 ani, că seamănă cu renumitul dicton leninist, exploatarea suinelor în zilele noastre nu mai poate fi condusă într-un mod profitabil fără impunerea unor obiective şi urmărirea permanentă a unor indicatori de performanţă „cheie”.

Click pe poza pentru galerie!

Evident că aceştia sunt diferiţi în funcţie de tipul fermei, de forma de organizare a producţiei şi a fluxului etc. Spre exemplu, setul de indicatori va fi unul relativ simplu într-o fermă care se ocupă doar cu finisarea, fiind însă mult mai amplu acolo unde există şi sectorul „reproducţie”.

În continuare vom aborda o parte dintre aceşti parametri, pentru a demonstra necesitatea evaluării lor şi impactul asupra eficienţei economice a oricărei ferme moderne.

Numărul de fătări pe an per scroafă

Acest indicator ne arată cât de eficient sunt utilizate scroafele din fermă, aspect esenţal în amortizarea costului acestora. De altfel, acesta mai e denumit şi „indicele de folosire a scroafelor”. În esenţă, el depinde de trei factori: unul fix, pe care nu-l putem influenţa, respectiv durata gestaţiei.

Al doilea se referă la durata lactaţiei, ce poate varia între limite destul de largi. Spre exemplu pe continentul american înţărcarea se realizează frecvent la o vârstă a purcelului de 17-18 zile (tabel 1, rândul 1). În Europa însă, durata medie a lactaţiei depăşeşte 24 de zile, fără a lua în calcul că legislaţia comunitară prevede înţărcarea la 28 de zile.

Cel de-al treilea factor al ecuaţiei este „intervalul de timp de la înţărcare şi până la monta fecundă”. Biologia scroafelor ne demonstrează că majoritatea femelelor vor intra în călduri în medie la 5-7 zile după înţărcare, deci şi monta fecundă ar trebui să se instaleze tot la acest moment.

Evident că în practică lucrurile nu se derulează strict matematic, acest ultim parametru fiind de fapt cel mai volatil şi dificil de stăpânit pentru că la nivel de fermă se iau în calcul şi scrofiţele, dar şi „întoarcerile în călduri” ale femelelor la care inseminarea/monta nu a reuşit.

Oricum, e interesant de reţinut cum o singură zi diferenţă influenţează acest indicator cu 0,01 (tabel 1), valoare care poate părea infimă dacă nu am privi dincolo de ea. Respectiv faptul că această zi este una pierdută din punct de vedere economic, este o zi în care am avut de suportat toate costurile aferente scroafei, fără ca aceasta să fie nici lactantă şi nici gestantă.

De aici, calculul final îl puteţi face şi singuri.

Momentul intervenţiei e atunci când valoarea acestui indicator scade sub 2,3, ideea fiind aceea de a identifica motivele pentru care numărul zilelor neproductive creşte, conducând la o sporire alarmantă a costurilor şi, evident la o scădere dramatică a veniturilor.

Spre exemplu, creşterea numărului de fătări/an/scroafă de la 2,2 la 2,3, în condiţiile unui număr mediu egal de purcei vii/fătare de 11, rezultă obţinerea unui purcel în plus/scroafă/an. Ori luând în calcul o şansă a supravieţuirii acestuia până la livrare de 90 la sută şi un preţ de vânzare de 300 lei, înseamnă că avem de câştigat 270 lei în plus pe cap de scroafă.

Rata concepţiei

Acest indicator este unul procentual şi se calculează pe o anumită perioadă de timp (una, trei sau şase luni, de regulă), nefiind altceva decât o măsură a statusului fertilităţii efectivului.

Calculul este extrem de simplu, urmărindu-se câte din scroafele inseminate/montate au fost diagnosticate gestante, rezultatul fiind exprimat în procente. Unii estimează acest parametru prin prisma numărului de femele care nu s-au întors în călduri la primul ciclu după montă/inseminare.

Valoarea acestui indicator ar trebui să fie întotdeauna mai mare decât rata fătării din simplul motiv că de la momentul diagnosticării gestaţiei şi până la fătare există posibilitatea pierderii unor gestaţii. Tocmai din această cauză importanţa estimării valorii acestui indicator este utilă, dar ... secundară.

Totuşi, scăderea ratei concepţiei sub 90 la sută necesită o analiză urgentă a cauzelor, mai ales pentru că acestea vor afecta dramatic rata fătărilor.

Rata fătărilor

Acesta este tot un indicator „cheie” pentru evaluarea eficienţei reproducţiei, respectiv al exploatării efectivului matcă.

Valoarea lui se exprimă tot procentual şi reprezintă proporţia de femele care au fătat din totalul celor inseminate, evident, în anumite intervale de timp prestabilite de fermier.

Obiectivul oricărei ferme ar fi ca rata fătărilor să fie de peste 88 la sută, iar pragul de intervenţie ar trebui setat atunci când acest indicator scade sub 82 la sută (tabelul 2). Reducerea ratei fătărilor poate fi cauzată de mulţi factori, însă dacă rata concepţiei depăşeşte 90 la sută, înseamnă că de la momentul diagnosticului gestaţiei şi până la fătare au intervenit elemente externe ce au determinat o amplificare a frecvenţei avorturilor.

Ori, o atare situaţie nu poate fi ignorată, întrucât semnalează fie apariţia unor afecţiuni cu potenţial abortigen, fie greşeli majore de furajare şi întreţinere a scroafei în perioada de gestaţie.

De reţinut că în condiţii de fermă, valoarea ratei fătării nu are cum să ajungă niciodată la sută la sută, întrucât legile implacabile ale naturii nu pot fi ocolite.

 

PERFORMANŢA ASIGURĂ PROFITABILITATEA

Un exemplu al efectului valorii ratei fătării asupra profitabilităţii fermei ar putea fi următorul. În cazul în care capacitatea maternităţii a fost construită pentru a realiza 20 fătări pe săptămână, iar rata fătării în fermă e de 85 la sută, înseamnă că numărul minim de femele ce trebuie inseminate este de 23 pe săptămână.

Pe de altă parte, dacă rata fătărilor este de numai 75 la sută, atunci numărul de femele care trebuie inseminate săptămânal creşte la 25, deci cu două în plus. Ori asta, evident, costă! şi nu puţin!
În numerele viitoare vom continua prezentarea celor mai importanţi indicatori productivi şi economici uzuali în fermele de exploatare a suinelor, tocmai pentru că impactul lor asupra profitabilităţii fermei nu poate fi ignorat. Iar cine o face, o face pe banii lui!


TABEL 1: STABILIREA INDICELUI DE FOLOSIRE A SCROAFELOR

Tabel folosire scroafeClick pe poza pentru galerie!

 

TABELUL 2: PARAMETRI DE PERFORMANŢĂ

Tabel performanta scroafeClick pe poza pentru galerie!

Vizualizat: 591 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Vest Tract la Agromalim 2019 Vaderstad la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?