Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Va continua SCZ-ul? Cum se împart banii în oierit!

Publicat: 17 aprilie 2020 - 22:02
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Se va mai regăsi Sprijinul Cuplat Zootehnic (SCZ) la speciile ovine şi caprine în Planul Naţional Strategic (PNS) - PAC 2021-2027?

Dacă măsura se va menţine în viitorul exerciţiu financiar, cine va lua banii şi pe ce criterii? Astfel de întrebări au constituit principala temă a dezbaterii purtate de delegaţiile a aproximativ 50 de asociaţii responsabile de registrele genealogice (RG) la speciile ovine şi caprine din România, în perioada 7-8 februarie a.c., la Sibiu.

Intalnire oieriClick pe poza pentru galerie!

Întâlnirea a fost iniţiată de organizaţiile profesionale ACO Păstorul Arad (RG la Ţurcană), ACOC Moldoovis (Karakul de Botoşani), AJOC Caraş-Severin (Raţca), ANCC Caprirom Constanţa, ACOC Teleorman (Oaia cu cap negru) şi AJCOC “Mărginimea” Sibiu (gazda evenimentului). Răspunsurile la problemele ridicate de fermieri au fost oferite de Raluca Turcan - vicepremierul României, europarlamentarul Daniel Buda (PPE) - vicepreşedintele Comisiei AGRI din Parlamentul European, secretarul de stat în MADR George Scarlat, Adrian Pintea - directorul general al APIA, Vaida Bela - directorul ANZ, Robert Chioveanu, preşedintele ANSVSA, precum şi reprezentanţi ai cercetării, în frunte cu Valeriu Tabără - preşedintele ASAS.

În vârful piramidei performanţei

Propunerea pentru noul PNS, prezentată de Ionică Nechifor (preşedintele ACOC Moldoovis), urmăreşte trei direcţii: sprijin financiar pentru performanţă; inovare-cercetare aplicată în ferme; măsuri de sprijin egale între statele membre. Să începem cu primul punct.
“Haideţi să discutăm cu cărţile pe faţă: (în 2015 - n.r.) a venit o politică agricolă în care SCZ-ul s-a dat numai sub semnătura registrelor, cu toate că propunerile noastre au fost aşa: «să dăm ameliorării (pe principiul stratificării fermelor - n.r.) ce are nevoie şi restul să împărţim frăţeşte». Nu s-a putut!”, a declarat Nicolae Cioranu, preşedintele Asociaţiei ACO “Păstorul Crişana” şi al Federaţiei Romovis. Oierul a precizat că în 2015, în urma creşterii exponenţiale a efectivului naţional de ovine, exista riscul ca CE să interzică în România subvenţionarea sectorului. “Am salutat orice ban venit de-acolo şi de-aia a trebuit să facem în aşa fel încât să absorbim acei bani, să-i luăm cât mai mulţi dintre noi, nu numai unii sacul plin şi alţii deloc. Dar s-a întâmplat acea conjunctură în care asociaţiile şi registrele genealogice au fost nevoite să lucreze cu toată lumea”, a adăugat Cioranu.
Acum, asociaţiile revin la propunerea ca exploataţiile să fie subvenţionate pe criterii clare de performanţă, în funcţie de stratificarea fermelor pe modelul piramidei. În vârf se situează ferma de elită şi de testare, cu animale în rasă pură supuse testelor genomice, pe a doua treaptă urmează fermele de înmulţire, cu animale supuse controlului productiv şi observaţiilor în vederea determinărilor tehnice, iar la baza piramidei sunt fermele comerciale, cu animale specializate pe direcţii de producţie.“ O spun de ani buni: până nu vom stratifica aceste ferme pe forma piramidei performanţei, n-o să reuşim să facem paşi importanţi în România. Trebuie să renunţăm la ideea de a acorda ajutoare sociale (...) Vocile în ţară spun aşa: «să ia (SCZ - n.r.) cei care fac performanţă, dar să ne dea şi nouă după munca şi activitatea pe care o face asociaţia profesională»”, şi-a argumentat Ionică Nechifor propunerea.
Şi, de această dată, actuala echipă de conducere a MADR pare să agreeze modelul prezentat la Sibiu.

“Ce s-a făcut bine va continua!”

Afirmaţia aparţine responsabilului din Ministerul Agriculturii cu politicile în sectorul zootehnic, George Scarlat, cu referire la SCZ. “Discutăm de SCZ pe producţie carne, lapte, nu pe capete. (...) Cu prioritate, în sectorul zootehnic şi în cel ovin, ne vom axa pe modernizarea exploataţiilor, ferme de elită şi ferme comerciale, de producţie. (...) Începând cu 2015 avem 870 şi ceva milioane de lei băgaţi în sistem. Unde este progresul genetic? El există, într-adevăr, dar încă nu se ridică la nivelul aşteptat”, şi-a spus punctul de vedere oficialul MADR. “Acolo unde trebuie să tăiem răul de la rădăcină, o vom face. E spre binele sectorului”, a atenţionat George Scarlat.

“Stăm pe un munte neexplorat!”

România ocupă a doua poziţie la nivel european ca efective de ovine, însă la calitatea productivă (carne, lapte, lână) ne clasăm pe ultimele locuri. Ca efectiv ne apropiem de şeptelul din 1990 (16.452 capete). Din cele 14.827 de ovine înregistrate în prezent, Ţurcana reprezintă 64,5%. “Domnilor, stăm pe aproape 8.500.000 capete de Ţurcane. Un munte neexplorat. Ce facem cu rasa? O mai păstrăm în forma asta? Unii o numesc suprarasă. Eu când spun suprarasă, mă gândesc la performanţă şi Ţurcana să fie în clasamentul SEUROP, s-o văd în S. Dar ea nu-i acolo! (...)”, a arătat Ionică Nechifor.
Iniţiatorii schemei de subvenţionare şi-au propus şi câteva obiective de performanţă. Dacă în 2018 greutatea medie a mieilor la sacrificare era sub pragul economic, la 24 kg, în 2025 ţinta este o greutate de 30 kg. Iar în ceea ce priveşte calitatea cărnii, se urmăreşte o grupă care să se încadreze cât mai sus în clasamentul Seurop.
Şi producţia de lapte la ovine lasă de dorit în România. În timp ce rasele străine excelează (oaia Friză: 400-600 kg/lactaţie, Assaf: 300-350 kg, Sardă: 200-250 kg), la noi abia noua rasă Oaia de lapte Palas oferă 180 kg/lactaţie. “Ne propunem ca în perioada 2021-2027 Oaia de lapte Palas s-o ducem undeva spre 190-230, iar oaia Karakul la 180-210 kg”, a arătat Nechifor.
România are un potenţial excepţional de a crea rase, raportat la efectivul total de ovine. Aici cercetarea are un rol important. “Vrem să stăm la masa marilor state mai dezvoltate? Trebuie să ne implicăm şi să finanţăm cercetarea. Insist la Comisia Europeană să echilibreze şi să separe bugetele de cercetare pe fiecare stat în parte. Asociaţiile propun un parteneriat cu ASAS pentru a crea un centru de cercetare pentru ovine, şi nu oriunde, ci la Sibiu. Iar SCZ-ul trebuie adus aici: să creştem producţiile şi să creăm noi rase”, a încheiat Ionică Nechifor.

Nicolae Cioranu_b
Nicolae Cioranu: “Dacă nu facem un plan de bătaie, cum să procedăm şi ce vrem de la noua politică agricolă comună, se va discuta din nou în lipsa noastră şi (subvenţiile) vor fi împărţite, aşa, pe interese. Haideţi să lăsăm interesele personale! Ce vrem toţi din sala asta? Sau toţi din ţara asta? Să ajungem la un numitor comun!”

Daniel Buda_b

Daniel Buda:De la Bruxelles o să vi se dea atât de mulţi bani, că nu ştiu ce o să faceţi cu ei. Subvenţia pe hectar o să meargă undeva până la 210-215 euro. (...) Pentru cei care activaţi în zona de munte, se vor da foarte mulţi bani pe partea de păşune, până la 500 de euro/ha, cu componenta de înverzire. Numai să rămâneţi dvs. acolo pe mai departe”.

Andreea Dagau_b
EROAREA CARE VĂ POATE LĂSA FĂRĂ SUBVENŢII!

Andreea Dagău (foto), coordonatorul Registrului Genealogic la rasa Ţurcană, în cadrul Societăţii de ameliorare “Păstorul Crişana” Arad (având afiliate 36 de asociaţii acreditate pentru COP), atrage atenţia că înscrierea produşilor în SNIIA (baza de date a ANSVSA - n.n.) de către medicii veterinari ar trebui făcută conform registrului de monte şi fătări, care stă la baza eliberării certificatelor zootehnice, conform legislaţiei în vigoare. “În cazul în care în SNIIA nu sunt respectate datele din registrele de montă şi fătări, fermierii pot pierde subvenţia, deoarece datele din certificatele zootehnice nu corespund cu cele înregistrate. De aceea avem foarte mare nevoie de ajutorul ANSVSA”, a precizat Andreea Dagău.
În prezentarea activităţii Societăţii “Păstorul Crişana”, specialistul a enumerat paşii de urmat în dezvoltarea programului de ameliorare la Ţurcană, şi anume: monta dirijată, relaţia strânsă cu crescătorii, întocmirea corectă a registrelor de montă şi fătări şi, nu în ultimul rând, identificarea corectă a produşilor şi înregistrarea cu acurateţe a datelor în aplicaţia informatică.


Articol publicat în revista Ferma nr. 4/253 (ediţia 1-14 martie 2019)

Vizualizat: 1512 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!