Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

UZINA DE CARNE din Deta

Publicat: 07 iulie 2018 - 00:07
Comenteaza   | Galerie   | Video   | Print | Trimite unui prieten

O investiţie sută la sută românească a pus bazele celei mai moderne ferme din România specializate pe creşterea taurinelor de carne. Înscrisă pe societatea Torro Carnextim, aceasta se află în localitatea Deta din judeţul Timiş, unde Marius Garboni, medic veterinar de profesie şi totodată şeful fermei, are în îngrijire un efectiv de aproape 400 de vaci din rasele Limousin şi Angus. Activitatea a pornit practic de la zero, în urmă cu doi ani, după ce în prealabil au fost achiziţionate terenurile şi s-au ridicat adăposturile. Numai construcţia celor trei grajduri şi dotările aferente a costat două milioane de euro, jumătate din această sumă fiind bani europeni.

Proprietarul, Ioan Moica, fost acţionar la fabrica AEM din Timişoara, a avut această ambiţie personală de a pune în valoare vaca de carne, investind în genetică superioară. I-a dat mână liberă şefului de fermă, care, fără să stea prea mult pe gânduri, a plecat în Franţa şi Irlanda, de unde au fost achiziţionate animalele. Nu s-a dus de unul singur, ci însoţit de un alt coleg de breaslă şi de fostul director ANARZ, Gheorghe Neaţă, un mare specialist în domeniu şi promotorul proiectului vaca de carne pentru România.

Uzina de carne din DetaClick pe poza pentru galerie!

Selecţie riguroasă
„Din Franţa am cumpărat 98 de juninci Limousin şi patru tauri, chiar din zona unde s-a format această rasă, iar din Irlanda am ales 49 de femele gestante şi doi tauri Angus. Am optat pentru o varietate de Angus robustă, solidă pe picioare, cu talia joasă, diferită de varietatea americană sau canadiană. Când am ales turma ne-a interesat în primul rând ca trenul posterior să fie rotunjit, de la baza cozii în jos să nu fie linie aproape dreaptă şi să aibă aplombul corect. De asemenea, am urmărit ca animalele să aibă linia spinării cât mai dreaptă. Primul transport de animale l-am organizat în aprilie 2016”, ne-a mărturisit Marius Garboni.
După prima fătare, efectivul aproape că s-a dublat, iar în prezent, pe lângă cele 150 de bovine adulte, în grupa de tineret sunt 110 masculi şi femele, iar în urma fătărilor din noiembrie 2017 au rezultat încă 114 viţei. Deocamdată se pune în discuţie doar valorificarea tineretului mascul, pentru că tineretul femel vine să întregească turma de bază. „Am sacrificat o serie de exemplare la abatoare din Vâlcea şi Caraş-Severin, iar de acolo carcasele pleacă spre restaurantele cu care am reuşit să intrăm în legătură pentru a le oferi carne de calitate superioară. Momentan ne adresăm doar pieţei interne, dar nu excludem ca pe viitor să exportăm o parte din tăuraşi pentru reproducţie, deoarece avem nişte exemplare foarte valoroase din punct de vedere genetic. În acest caz şi preţurile sunt mult mai atractive. Un taur de reproducţie valoros este cu circa 40 la sută mai scump”, susţine medicul veterinar.

Uzina de carne din Deta_b

Taur de viţă nobilă
Cel mai valoros taur din fermă este un exemplar de Limousin, ai cărui tată şi bunic sunt campioni ai Franţei. „Întâmplarea a făcut să-l putem cumpăra. În mod normal proprietarul nu l-ar fi vândut. Ne-a costat 5.500 de euro. De obicei, un tăuraş la vârsta de un an se vinde în Franţa cu cel puţin 4.000 de euro. Exemplarele valoroase pot ajunge să coste la licitaţie şi 8.000 de euro. Noi am ieşit la o medie de 4.500 de euro”, ne-a explicat specialistul. În următorii ani acesta şi-a propus să ajungă la un efectiv matcă de 400 femele, cu tineretul aferent. Înţărcarea viţeilor se face la 7-8 luni, după care are loc o segregarea pe sexe, urmând ca la vârsta de un an şi jumătate femelele să intre în grupa de montă, iar masculii să fie vânduţi ca reproducători sau să fie sacrificaţi. „Din punctul meu de vedere, ideal ar fi să se termine procesul de finisare când tăuraşii au o greutate între 500 şi 550 kg. În acest stadiu, calitatea organoleptică a cărnii este cea mai bună. Cu cât animalul este mai în vârstă, cantitatea de grăsime creşte, ceea ce nu este neapărat pe placul consumatorului. În general, carnea de Angus este apreciată ca având o calitate superioară, poate şi datorită aspectului marmorat, granulaţia aceea de grăsime din muşchi. Carnea de Limousin, însă, nu este atât de cunoscută românilor, chiar dacă are mai puţin colesterol şi este practic mai sănătoasă”, consideră Marius Garboni. Sporul mediu zilnic de creştere în greutate al animalelor este de circa un kilogram, dar în anumite cazuri se ajunge şi la 1,2 kg. Exemplarele din rasa Angus au tendinţa de a câştiga mai mult în greutate. Ele se pretează a fi crescute mai bine pe păşune, însă până trece iarna, la Deta ele sunt ţinute în grajd. Abia din luna aprilie vor fi scoase pe păşune.

Uzina de carne din Deta_b

Reţeta furajeră
Marius se ocupă şi de furajare. La animalele adulte, raţia elaborată de el constă în administrarea de siloz de porumb plantă întreagă, cu ştiuletele tocat, în amestec cu fân de lucernă, la care se mai adaugă o cantitate de 1,5 kg de concentrate, respectiv porumb boabe măcinat şi şrot de floarea-soarelui. Pe lângă asta se mai administrează 100 până la 150 grame de premix mineralo-vitaminic. Taurii, în schimb, au un regim alimentar special. Pe lângă tainul administrat zilnic, care se compune din aceleaşi ingrediente ca şi pentru vacile adulte, se suplimentează raţia furajeră cu fân de lucernă şi o găleată cu premix special pentru tauri reproducători. „Nu ne dorim un taur supraponderal care să fie leneş în perioada de montă. La fel procedăm şi cu femelele cu două luni înainte de fătare, când aplicăm o anumită restricţie proteică”, ne-a explicat şeful fermei din Deta.
Marius Garboni a lucrat timp de 12 ani în Israel, ca reprezentant al Oficiului Sanitar-Veterinar pe zona Înălţimilor Golan şi în jurul Mării Galileei. În calitate de inspector guvernamental, făcea analize în fermele de rumegătoare mari sau mici şi era responsabil cu urmărirea bolilor zoonotice care se transmit de la animale la om. „Ferma aceasta este o excepţie din punct de vedere al dotărilor tehnologice şi a condiţiilor de microclimat asigurate. Nu sunt mai mult de şase astfel de ferme în întreaga Europă”, ne-a asigurat el. Adăposturile moderne sunt dotate cu ventilaţie, fante de aerisire, pluguri racloare şi asigură toate condiţiile pentru confortul animalelor. Dejecţiile solide din stabulaţie sunt colectate, după care gunoiul este împrăştiat pe păşune şi pe suprafeţele de cultura mare cu maşina tehnologică. Se aplică între 35 şi 40 de tone de gunoi de grajd la hectar. De asemenea, urina se colectează în bazinul de dejecţii lichide, iar în primăvară se împrăştie de regulă pe suprafeţele cultivate cu lucernă.

Uzina de carne din Deta_b

O ŞANSĂ PENTRU GURMANZI
De la bun început, afacerea a fost gândită pentru a stimula consumul cărnii de calitate premium în rândul românilor. „S-a pornit de la ideea că doar 37 la sută din consumul de carne de vită de calitate în Europa este asigurat din crescătoriile proprii, diferenţa fiind asigurată de importurile din America de Sud. Când am pus bazele acestei ferme ne-am propus să devenim furnizori pentru restaurantele cu pretenţii la carnea de vită de calitate, iar în măsura în care va fi posibil, să abordăm şi pieţele externe. Ideal ar fi să ajungem să facem noi sacrificările şi să vindem apoi carcasele de animale. În felul acesta am scăpa de samsarii comerţului cu animale, care mereu sunt interesaţi să ofere preţuri mici, şi, pe de altă parte, am evita perioadele când apar condiţii de carantină pentru exportul de animale vii”, afirmă medicul veterinar Marius Garboni. Pe un animal viu de 550 de kilograme se plăteşte acum în jur de 1.200-1.250 de euro. Dar dacă acelaşi animal este un exemplar valoros din punct de vedere genetic, ca reproducător, preţul ajunge la 2.500 de euro. „Am vândut deja trei tăuraşi pentru reproducţie, toţi din rasa Limousin. Mergem pe rasă pură. Mizăm doar pe montă naturală, iar procentul fătărilor de femele este de circa 60% la Limousin şi 40% la Angus. Dar ne gândim să facem şi însămânţări artificiale la acele exemplare cu constituţie fizică deosebită, urmând să achiziţionăm din Franţa material seminal sexat, pentru că ne dorim să avem cât mai multe femele în acest moment, pentru a ne mări efectivul de animale”.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 4/209 (ediţia 1-14 martie 2018)

Vizualizat: 9429 | Video Video | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Videouri atasate

1.
Play Uzina de carne din Deta

Uzina de carne din Deta

28 februarie 2018

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Agriplanta-Romagrotec 2018

Agriplanta-Romagrotec 2018

„Din pasiune pentru agricultură” este motto-ul sub care Agriplanta-Romagrotec reuneşte cu succes tot ce este mai important în agricultura românească începând cu primăvara lui 2011. Desfăşurat în câmp, pe o suprafaţă de peste 36 hectare, evenimentul îmbină trei componente care îi asigură eficienţa: expoziţie în câmp, loturi demonstrative şi demonstraţii cu maşini agricole.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

AgriPlanta - RomAgroTec 2017 În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tehnologia vertical tillage, în interpretarea Great Plains
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?