Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Un început bun pentru Angus

Publicat: 23 decembrie 2019 - 17:47
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În toamna acestui an a fost inaugurată prima fermă de selecţie pentru rasa Aberdeen Angus din România. Iată un început bun pentru procesul de organizare a sectorului de producere şi prelucrare a cărnii de vită în România.

 

El trebuie să continue, să se dezvolte şi, mai ales, să se diversifice, dacă vrem să atingem şi noi gradul de perfecţionare şi de rentabilizare pe care-l are în prezent industria cărnii de vită din ţările cu zootehnie avansată.

Vaca de carne_b

Un asemenea demers este strict necesar, pentru că numai în acest fel inovaţia, transferul de tehnnologie şi restructurarea continuă pot face ca acest sector să funcţioneze pe verticală şi pe orizontală. Asta pe de-o parte. Pe de altă parte, numai organizarea pe sectoare de activitate poate atrage aici investiţii cu capital public-privat şi personal cu înaltă calificare multidisciplinară, în stare să conducă sectorul spre o zootehnie de precizie.

Lanţul lung al industriei cărnii de taurine

În ţările cu zootehnie avansată, industria de producere şi de prelucrare a cărnii de taurine este eficientă economic pentru că a fost structurată piramidal, având în vârful ei fermele de elită. Aceste ferme au menirea să producă tauri şi, ocazional, femele de mare valoare genetică, produşi testaţi după descendenţă, prin metoda BLUP sau genomic, atât pentru uzul propriu al fermelor respective, cât şi pentru satisfacerea necesarului de masculi în cea de-a doua categorie de exploataţii, numite ferme comerciale. O astfel de stratificare a fermelor are avantajul că zootehniştii amelioratori din fermele de elită se pot concentra pe obţinerea, prin selecţie, a unui progres genetic anual maxim, pe care să-l transfere apoi fermelor comerciale prin materialul seminal al taurilor pe care-i livrează acestora pentru reproducerea efectivelor. Fermele comerciale, la rândul lor, produc viţei şi tineret de un an şi peste această vârstă, de rasă pură şi hibrizi, pe care îi furnizează întreprinderilor de retail. Aceste unităţi finisează produşii în funcţie de cerinţele pieţei şi apoi îi vând unităţilor de prelucrarea cărnii (de sacrificare şi tranşare), care-i transformă în carcase şi în produse din carne pentru industria alimentară.
Deoarece animalele care-şi urmează drumul spre finisare prin toate unităţile de creştere şi finisare sunt mijloacele lor de producţie fundamentale, oamenii care le exploatează sunt cu toţii interesaţi, în gradul cel mai înalt, ca ele să fie cât mai productive, să producă marfă cât mai multă, de mai mare calitate şi la costuri minime. Astfel de animale se pot însă obţine doar pe două căi. Una este selecţia şi cealaltă este încrucişarea dintre rase şi dintre liniile zootehnice. Din aceste motive, la întocmirea programelor de ameliorare, zootehniştii geneticieni trebuie să aleagă, în funcţie de obiectivele de selecţie, puţine caractere, dar de mare complexitate genetică şi cu importanţă economică şi care să satisfacă pretenţiile tuturor întreprinderilor aflate pe lanţul din industria producerii, valorificării şi prelucrării cărnii de vită.


CINE POATE SĂ CLASIFICE TIPURILE DE FERME?

În primul rând, clasificarea fermelor este dictată de piaţă, cu cererea şi oferta ei. Apoi, asociaţiile de crescători ale raselor de carne pot estima care dintre exploataţii pot intra în categoria „elită” şi care sunt ferme comerciale. Dar această împărţire se poate face numai pe baza rezultatelor obţinute la competiţii şi prin estimări ale valorii de ameliorare a fiecărui animal de rasă pură, precum şi a locului pe care-l ocupă el în ierarhia pe scara valorii genetice. Numai o astfel de organizare poate să precizeze, cu obiectivitate, care dintre animalele care compun rasa la un moment dat merită să fie declarate mame şi taţi de tauri destinaţi să producă mai departe, prin împerechere, masculi şi femele valoroase care conducă, în viitor, evoluţia genetică a populaţiilor-rase. Altfel, fermele de selecţie nu-şi vor putea îndeplini scopul pentru care au fost create.

Articol publicat în revista Ferma nr. 22/249 (ediţia 15-31 decembrie 2019)

Vizualizat: 54 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?