Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Un fermier din Covasna - în căutarea autonomiei faţă de procesator

Publicat: 17 aprilie 2020 - 10:01
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Mihail Bersan din comuna Aita Mare, judeţul Covasna, creşte peste 40 de vaci de lapte din rasa Bălţată Românească, iar laptele îl livrează unui mare procesator din judeţul Braşov.

Ferma este bine organizată, iar elementele de progres tehnologic au fost cumpărate şi integrate în activitatea de zi cu zi, cu ajutorul fondurilor europene.

Mihail Bersan_b

Nemulţumit de preţul primit pentru lapte, Mihail şi-ar dori o linie de procesare proprie, deşi e conştient că pentru a-şi vedea dorinţa devenită realitate, are de parcurs un drum plin de obstacole.

De la mistrie, la sala de muls

Ca să ajungi în comuna Aita Mare, apoi în satul Aita Medie, unde are Mihail Bersan ferma de vaci de lapte, treci noul pod peste Olt, dinspre comuna braşoveană Apaţa. Podul e una dintre porţile de intrare în Tinutul Secuiesc, o lume unde, dincolo de ambiţiile politice ale liderilor şi de mândria etnică a secuilor, descoperi însă fermieri prinşi până peste cap în activitatea agricolă de zi cu zi. Aici, fermierii au fix aceleaşi probleme ca şi crescătorii de animale din oricare altă parte a României sau a Uniunii Europene: costul de producţie, progresul tehnologic, preţul de vânzare etc.
Mihail şi soţia sa Iulia îşi încep programul zilnic la ora 5 şi îl termină târziu în noapte. ”Eu am făcut şcoala de zidărie, am fost zidar. Apoi am început să cresc vaci de lapte. Familia avea deja şapte vaci. În 2001 am cumpărat două grajduri care au fost ale CAP-ului, le-am renovat şi acum ţin vacile aici în stabulaţie”, îşi aminteşte Mihai.

O claie de bani europeni

Ferma fiind organizată ca Întreprindere Individuală, familia Bersan a aplicat pentru un proiect în cadrul SM 4.1 şi a câştigat 490.000 de euro pentru modernizare. În scurt timp, ograda s-a umplut cu maşini şi utilaje agricole, care au adus un progres vizibil activităţii de zi cu zi. Familia Bersan lucrează în câmp 30 de ha de cultura mare, iar în deal deţine, în proprietate şi în arendă de la persoane fizice, încă 30 de ha de păşuni şi fâneţe. Vacile de lapte nu sunt duse vara pe acele păşuni, sunt ţinute tot timpul anului în stabulaţie. Hrana e aceeaşi şi vara, şi iarna. Şi atunci, se întreabă nedumerit crescătorul, de ce procesatorul scade preţul iarna? Problema preţului laptelui îl frământă în fiecare zi pe Mihail, fiindcă, deşi vinde tăuraşi îngrăşaţi şi viţele, venitul principal este cel obţinut din vânzarea laptelui, aici e rezultatul întregii sale investiţii şi activităţi.

Ferma lui Mihail Bersan_b

În căutarea celei mai bune soluţii

Mihail e un om de acţiune, nu stă locului. Ca să facă rost de bani, s-a dus la biroul deschis în oraşul Sfântu Gheorghe de Fundaţia Pro-Economica din Târgu Mureş, care implementează în Tinutul Secuiesc programul finanţat de Guvernul de la Budapesta. Un program controversat, Guvernul de la Bucureşti declarând recent că nu şi-a dat acordul ca să fie derulat, iar reprezentanţii Fundaţiei au răspuns că nu este nici o problemă cu acest program, fiindcă şi alte guverne dau bani pentru dezvoltare în România (guvernul elveţian şi cel norvegian), iar de bani beneficiază şi fermieri români. Una peste alta, aceste dispute au avut loc departe de ferma şi de nevoile afacerii lui Mihail Bersan din Aita Mare. Lui i-a fost respinsă cererea, fiindcă, din ce a declarat fermierul, nu sunt finanţate decât proiecte pentru cumpărarea de utilaje agricole. Or, el cumpărase deja destule utilaje din bani europeni. ”Nu voi renunţa. Voi cumpăra linia de procesare din banii mei, dacă nu voi găsi vreo sursă de finanţare. Vreau să încerc să produc brânză din laptele vacilor mele”, a spus Mihail Bersan. Fermierul din Covasna vrea cu adevărat autonomie, dar autonomia fermei faţă de procesatorul laptelui.


Mihail Bersan: ”În furajarea vacilor, nu există diferenţă de hrană de la sezonul de vară la cel de iarnă. Ce mănâncă vara, aia mănâncă şi iarna. Atunci, întreb, de ce procesatorul scade preţul iarna de la 1,30 de bani, la 1 leu/litru? E acelaşi lapte!”


Articol publicat în revista Ferma nr. 4/253 (ediţia 1-14 martie 2019)

Vizualizat: 3495 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?