Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Țurcana pură T.A. 100

Publicat: 28 aprilie 2016 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Știm că oile de rasă naturală Țurcană sunt împărțite în varietăți, ecotipuri sau populații capabile să devină rase distincte în România, deoarece Țurcana se prezintă ca o suprarasă.

Click pe poza pentru galerie!

Una dintre formele de clasificare a varietăților de Țurcană recunoaște: Țurcana albă, Țurcana neagră și Țurcana brumărie, dintre care cea mai apreciată este varietatea albă. Utilizându-se Țurcana albă, se face selecția pentru a se obține Țurcana pură T.A. 100 (Țurcana albă 100%), care nu poate fi alta decât Țurcana Albă-Bălă.

Selecția oilor de Țurcană Albă s-a realizat în România încă din perioada comunistă, prin intermediul stațiunilor de cercetări din domeniul oieritului. Astfel, foarte cunoscute au devenit oile de rasă pură T.A.100 selecționate pe Valea Sebeșului la stațiunea Petrești și, ulterior, răspândite prin satele învecinate din acea zonă. Apoi, achiziționând un efectiv de circa 300 exemplare din această varietate, de la Săsciori (jud. Alba), tot pe vremea comuniștilor, renumitul oier Vasile Țânțaș din Negrești-Oaș, județul Satu Mare, a fost promotorul formării unui nou tip de oi băle (varoșe, cu lână mai deasă, dar mai aspră și mai scurtă decât cele de pe Valea Sebeșului, cu un raport dimensional mai mare de 1:1, cu ugerul și mameloanele bine dezvoltate, cu un format al botului distinct ș.a.m.d), cunoscut sub denumirea „Bălă varoșă de Satu Mare”.

Imediat după achiziția celor 300 de ovine, anumiți oieri din localitățile Budacul de Sus și Ardan, aflate în județul Bistrița-Năsăud, au adus berbeci de reproducție, tot de pe Valea Sebeșului, așa încât după ani și ani de zile s-a format tipul Bălă de Bistrița.

După aceste exemple, în prezent s-a constatat deja conturarea tipului Bălă - Biță de Someș, tot în județul Bistrița-Năsăud, selecționată în acest caz din Țurcana locală de pe Valea Someșului Superior, mult diferită de oile Bălă selecționate din Țurcana transhumantă.

 

Țurcana pură T.A. 100 asimilează ecotipurile de Bălă 

Tipuri de oi Băle, mai mult sau mai puțin conturate, se întâlnesc și în județele Arad, Timiș sau, mai nou, în județul Mureș, la care se observă încă elemente distinctive; dar, prin dispariția izolării reproductive, în anii de după Revoluție se constată o tot mai evidentă estompare a caracterelor distinctive, mai cu seamă că s-au organizat și expoziții în care exponatele aparțineau mai multor tipuri de oi Băle, în timp ce promovarea viza doar un anumit tip al varietății Bălă. De aceea, putem crede că în viitorul apropiat se va vorbi doar despre Țurcana pură T.A. 100, fără precizarea ecotipului, care nu va mai fi respectat în expoziții.

 

Consiliul Director al Asociației Județene a Crescătorilor Montani de Ovine „Dealu Negru” Bistrița-Năsăud

 

Articol publicat in revista Ferma nr.7(168) 15 - 30 aprilie 2016

Vizualizat: 2094 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?