Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

ŢURCANA - o suprarasă fără... RASĂ

Publicat: 28 noiembrie 2017 - 00:10
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Când spui despre o persoană că este brează te referi la faptul că e isteaţă, că-i merge mintea. E de bine, adică. La fel e şi cu ovinele. 

Când spui OAIA BREAZĂ cunoscătorii ştiu că vorbim de o ţurcană foarte productivă, robustă care ar merita omologarea ca rasă într-un viitor apropiat.

Conform tradiţiei, în prima zi a lunii octombrie are loc la Toteşti, în judeţul Hunedoara, expoziţia şi târgul de ovine "BREAZA - Regina Ţurcanelor", dar şi Ziua comunei Toteşti. Anul acesta a picat în 1 octombrie, o zi superbă de început de toamnă, numai bună pentru ediţia cu numărul 10, organizată de Asociaţia Zonală a Crescătorilor de Ovine "RETEZATUL" Haţeg şi Consiliul Local Toteşti.

Pe când rasa ŢURCANĂ BREAZĂ?

De ani de zile vorbim şi scriem despre crescătorii de ovine şi, sincer, aştept momentul în care nu vom mai vorbi doar despre meritele lor, care sunt evidente, ci şi despre ceea ce fac autorităţile pentru omologarea ca rase de sine stătătoare a populaţiilor de Ţurcană existente în România (Brează, Bucălaie, Bălă etc.).

"Există două posibilităţi pentru omologarea ca rasă. Ar fi aplicarea sistemului clasic de omologare care presupune controlul oficial al producţiei, măsurători repetate cel puţin pe una, două generaţii de ovine, procedură care ar dura 4-6 ani sau diferenţieri genomice care se pot face acum prin analiza genomică e fiecărei populaţii. Indiferent de variantă trebuie iniţiativă din partea asociaţiilor care deţin controlul oficial şi conducerea cărţilor de rasă şi specialiştii din ANZ, care trebuie să adune toate aceste rezultate pentru ca o comisie academică să poată ulterior să omologheze aceste populaţii de Ţurcană", spune Dan Gheorghe Neaţă, consilier în Ministerul Agriculturii, prezent la mai toate târgurile de ovine. Neaţă spune despre Ţurcană că este o suprarasă, pentru că este alcătuită din mai multe populaţii diferenţiate din punct de vedere genetic, aflate în mai multe arealuri, care au asemănări până la o limită, de unde încep să se diferenţieze ca format, culoare şi producţii.

 totesti2_familia-zgarcea_b

Pe larg despre acest subiect citiţi în revista Ferma nr. 20/203 (ediția 15-30 noiembrie)

Un articol semnat de NICOLETA DRAGOMIR

Vizualizat: 3634 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?