Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Țurcana Brează, mândria oierilor din Retezat

Publicat: 09 ianuarie 2014 - 17:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Scriam în numărul trecut că specialiștii prezenți la expoziția de ovine de la Totești, județul Hunedoara, au susținut unanim că ecotipul Breaza ar trebui să devină o rasă de sine stătătoare, precizând că se vor face demersuri în acest sens în perioada următoare

Click pe poza pentru galerie!

Asociația zonală a crescătorilor de ovine “Retezatul-Hațeg” are 227 de membri, cu un efectiv total de aproape 21 mii capete de ovine și caprine, ovinele predominante fiind Țurcană Brează și Oacheșă și, în număr mai mic, Bucălăi.

Despre cât de mult înseamnă Breaza în viața și activitatea de zi cu zi a crescătorilor din această zonă și în perspectiva dezvoltării oieritului în Munții Retezat, am stat de vorbă cu câțiva membri ai asociației.


Mircea Petresc: "Nu facem hibridări cu alte rase"

Vicepreședinte al Asociației “Retezatul Hațeg”, crescătorul din Bărăștii Hațegului a pornit de la 30 capete în anul 1995, apoi a crescut efectivul la 50 capete, ca să beneficieze de subvenție. Văzând că se pun bazele pe acest sector, a dezvoltat efectivul la peste 250 de capete, din care 180 oi matcă. "Îmi doresc să ajung la maxim 300 de capete. Întrucât am urmărit să cresc efectivul, am ținut toate mieluțele și selecția am început-o doar de doi ani.

Merg doar pe Brează și pe Oacheșă, care e tot aproape de Brează, pentru că acest ecotip de Valea Jiului și de Hațeg are caracterisitici foarte bune de lapte: 0,5 litri de lapte/mulsoare, adică un litru pe zi. Oaia are talie mare, mieii, dacă au lapte, cresc bine, iar în trei luni se pot valorifica, depășind 10 kilograme în perioada Paștelui", spune Mircea Petresc.

În selecție urmărește ca oile mame să fie foarte bune de lapte, iar rasa să fie Țurcană Brează cât de mult se poate. "În primul rând am făcut selecție la berbeci, am combinat berbec bun cu oaie bună. Berbecul bun trebuie să aibă lâna bună, să nu fie creață, să fie aspră, cu firul întins, până în pământ, oaia să fie de talie mare și să aibă corpul drept. Selecția berbecilor este și o chestiune de business, pentru că ei se vând foarte bine. Un berbec poate să coste și peste o mie de lei, asigurând un venit consistent.

Dacă vrei să faci un ban, de necesitate, și ai oi și berbeci frumoși, în orice perioadă a anului îi scoți la vânzare, și pe mult - 2000 lei/berbec, și pe mai puțin - 800 lei/mascul. Dar știi că-l vinzi, chiar dacă o faci cu inima strânsă... În prezent, am ajuns la 30 la sută din ceea ce îmi doresc iar în 7 ani, atât cât durează PAC-ul 2014-2020, o să ating optimul", mărturisește, optimist, crescătorul.
Mircea Petresc spune că în zonă oierii nu prea fac hibridări, mai ales că efectivele nu sunt suficient de mari. În plus, Breaza le aduce suficiente beneficii economice.

 

Prolificitatea, la superlativ

"Din oile mari, cum spunem noi, nu din mioare, adică de la a doua fătare în sus, jumătate fată câte doi miei, iar de la a treia fătare în sus cam 70 la sută din ele fată doi produși. Am avut multe fătări și cu trei miei. Dacă din 80 de oi, 40 îmi fac doi miei, numai pe 20 ținem câte doi miei la supt, pe restul îi hrănim la biberon sau îi sacrificăm pentru a obține rânza, din care facem cheagul pentru brânză. În fiecare an scot din efectiv oile care au peste 3-4 miei fătați.

Vând câte 30-40 capete, dar țin 40 de miei, ca să-mi mențin efectivul acesta de 250-300 capete. Între cele 30-40 vândute mai intră și 5-6 mioare, dar numai dacă nu-s de talie mare și dacă nu sunt bune de lapte. Sper ca în trei ani să am posibilitatea să vând câte 50 de mioare, cu care alții să-și pună bazele unei ferme și să mă țină minte pentru calitatea pe care le-am dat-o", spune Mircea Petresc.

La mieii pentru sacrificare crescătorii din zonă au solicitări peste potențial, dar completează necesarul în cadrul asociației și valorifică la comun. Anul acesta au avut o solicitare pentru 700 kg de miei în viu. S-au asociat trei ferme și au onorat comanda.

Crescătorul spune că, indiferent ce se întâmplă cu politicile de susținere a sectorului, oile tot le va ține, selecția tot o va face, pentru că animalele i-au fost dragi întotdeauna. Acum doi ani a cumpărat un teren, pe care a construit un saivan, casa ciobanului și un fânar. "Am mers pe normele de bunăstare la ovine, în speranța că se vor subvenționa și la noi, ca să fiu cu un pas înainte măcar pentru un efectiv minim de 120 oi mame. Totul este investiție proprie, evaluată în final la un miliard de lei vechi. Îmi voi dezvolta businessul. Pe viitor, vreau să-mi fac și o lăptărie", a concluzionat Mircea Petresc.

Tavi Sălășan: “Fie brânză, miel sau oaie, solicitările vin la poarta fermei”

Tavi este un tânăr fermier, în vârstă de 30 ani, din satul Petros, comuna Baru Mare. Nu are efectiv mare de oi, dar sunt una și una. Oile cu care a venit în expoziția de la Totești au fost cele mai apreciate. "Oile sunt moștenire de la tata. Câte am preluat, atâtea am. Cresc 60 de capete, 40 de oi mame și 20 de miele, Țurcane Breze. Am și Oacheșe și Bucălăi, dar oi curate, nu de Luncani. Brezei îi place muntele și curățenia, ca și omului. Cresc și câini Ciobănesc de Bucovina. Și de aici am făcut bani frumoși", ne-a spus crescătorul.

Încă de acum 15 ani, de când a primit oile, se ocupă zilnic de selecție. La vânzare le triază, n-a dat niciodată pe alese, a păstrat ce-a știut el că merge cel mai bine: "În primul rând, m-am orientat ca să fie lâna bună, aspră și deasă, să nu fie creață, oaia să fie lungă, brează, cornută, șute nu ținem, greutatea să fie de 80-100 kilograme. Am încercat ca oile să fie cât mai bine îmbrăcate în lână. Ar trebui să încerc să schimb berbecii, dar mi-e frică să nu pierd rasa. Deocamdată fac schimb cu doi verișori care au rasă autentică și cu care întrețin eu oile momentan.

Dacă ar fi să fac încrucișări cu alte rase, atunci poate aș lua două-trei Bucălăi de Luncani, ca experiență, ca să iasă Brezele mai bine îmbrăcate. În această toamnă am avut berbeci foarte buni și ne așteptăm la un randament bun. Dar parcă nu mai cresc de la natură cum creșteau odată, poate din cauza poluării. Acum zece ani am avut oi mult mai grele ca acestea, mai lungi și mai mari, deși nu atât de aranjate. Poate că și prin selecție am pierdut din greutate, căci am căutat mai mult să-mi placă”, explică tânărul fermier.

Tavi Sălășan spune că la 80 la sută din efectiv fătările sunt gemelare și unele chiar cu trei miei, dar sunt cazuri excepționale. Iar mortalitatea... nu există!

Breaza nu are cerințe de hrană deosebite, dar, spune crescătorul, trebuie să fii atent cu ea ca și cu un om, mai ales că ea nu știe să ceară: "Pășune avem în proprietate 5 hectare în zonă de deal, iar dacă nu-i suficientă, mai mergem la munte, în gol alpin, la composesorat. Suntem în zonă defavorizată, care e plătită bine pe hectar, dar nu ne mai lasă cu cositoarea, decât cu penalizare de 50 la sută din bani.

Acum toată lumea a trecut pe mecanic. În schimb, teren arabil... egal cu zero. Cumpărăm toată hrana. Anul acesta cerealele s-au ieftinit, însă în anii cu prețuri mari, mergem mai mult pe fân, pe otavă și reducem din cereale".

Montele se organizează în perioada 15 septembrie - 5 octombrie, pentru ca fătările să aibă loc între 15 februarie și 1 martie.

Ca producții, de la Brează se obțin 20 kg de brânză/an, în medie, în timp ce alte Țurcane dau 8-9 kg de brânză pe an.

 

Vânzare de oi mame și reproducători

În fiecare an Tavi Sălășan are berbeci de vânzare, iar Brezele de pe Valea Jiului au mare căutare. A primit pe două bucăți chiar și 5000 de lei. Un berbec ajunge și la o mie de euro. Anul trecut, a vândut direct din expoziție 22 de mioare, strămioare - oi mame, dar nu pe alese, precum și oi de reproducție, la o mie de lei bucata.

Așa că viitorul lui și al familiei tot oaia îl va asigura. "Mergem înainte cu ce avem, nu ne dăm înapoi. Deși am adăpost suficient pentru câte oi cresc, aș avea nevoie de un teren pentru un saivan mai mare, mai la șes, cu acces la utilități, ferit de vitregiile naturii", își spune oful tânărul crescător.

 

Dănuț Mihai Zgîrcea: “Dacă ai efectiv mare, te întrețin oile pe tine”

Dănuț Zgîrcea din satul Cârnești, comuna Totești, este și el vicepreședinte și membru fondator al Asociației “Retezatul Hațeg”. Întreține un efectiv de 280 capete ovine, din care 200 sunt oi mame.
"Părinții mei n-au crescut oi, eu am preluat pasiunea de la bunici. În efectiv am numai Brează, varietate care are o producție mixtă. În selecție… mergem pe genetică bună. 200 capete de animale nu le mai poți ține ca alții care au 20 de capete, e mai greu la noi.

Dar trebuie făcută și selecție, pentru că mai sunt și corcituri. Breaza e productivă și ușor de întreținut. Dacă ai efectiv mare, te întrețin ele pe tine. E o rasă foarte bine adaptată la munte. La șes, Breaza e foarte sensibilă, fiindcă nu-i place căldura mare, apoi îi trebuie permanent apă și să fie rece, pentru că nu bea apă stătută, din bălți", ne povestește crescătorul.

Productivitatea în lactație, în lunile mai-iunie, depășește doi litri de lapte/zi, iar la fătările de anul trecut a obținut 7,5 kg/miel, în masă, fără excepții, câte 30-40 de bucăți. La fătările gemelare, adică la circa 70-80 la sută din efectiv, a avut 10-10,5 kg pe ambii produși.

Ameliorarea o face tot cu berbeci de Brează, cu selecție din mame productive, ca să se transmită gena de lactație. Având lactație bună, crește și greutatea mieilor. La înțărcare, mieii depășesc 15 kg în carcasă, ajungând la această greutate într-o perioadă scurtă, de 6-7 săptămâni, fără a necesita hrană suplimentară.

"Breaza este o oaie voluminoasă; de exemplu, am avut berbeci pe montă la 120-125 kg, la vârsta de 3 ani, la a doua montă. Breaza trebuie să fie bine întreținută, trebuie ajutată bine pe stabulație cu lucernă, trifoi, fân uscat și 2-2,5 kg de boabe. La sfârșitul lunii decembrie - început de ianuarie, insistăm cu hrana suplimentară. Fătările le avem în masă în perioada februarie - mijlocul lunii martie. Înainte de fătări, le dăm un kilogram de boabe pe zi, iar după fătare suplimentăm la 2 kilograme/zi", explică Dănuț Zgîrcea.

Din laptele obținut face caș și telemea, care se vinde pe piața locală. Mieii îi vinde tot local. Femelele le oprește pentru selecție, ca mieluțe de înlocuire. În fiecare an vinde și 20-30 capete tineret pentru reproducție. Cumpărătorii vin și din zonă, dar și din Cluj, din partea Moldovei, Caraș sau Bistrița.

Crescătorul nu se gândește deocamdată să-și extindă ferma, din cauza problemelor cu pășunile, care au devenit cam... aglomerate. Cultivă 17 hectare de teren arabil, 4 ha cu trifoi, lucernă și iarbă de coasă, restul, cu cereale și cartof. Exploatează și 116 ha de pășune, din care 6 ha sunt în proprietate, 10 de la primărie și diferența de la composesorat.


Florin Sucioni: "Tata a fost cioban la CAP, așa că eu am crescut printre oi"

Florin Sucioni este din localitatea Ostrov, comuna Râu de Mori, și crește 180 de animale, din care 130 sunt efectiv matcă. "Selecție fac de 20 de ani, de când mă pricep mai bine la oi. În primul rând, urmăresc ca oaia pe care o țin să fie bună de lapte, căci dacă are lapte este și brânză, este și miel bun, apoi să fie din soi mare, ca să aibă și carne. Mama adultă are peste 70 kilograme la viu și vreau să ajung cu ele la 100 de kilograme, iar la berbeci am avut și exemplare de 160 de kilograme", spune crescătorul.

Producția de lapte este bună, obține, în medie, 25 kilograme de brânză pe cap de oaie.
Cu pășunea și el se descurcă... la mica înțelegere. "Pășune avem mai puțină, mă mai înțeleg cu oamenii, le dau brânză, bani, și mă mai lasă să pășunez, mai ales toamna când e tocătură pe care ei nu o folosesc, pe miriști de porumb și pe terenuri pe care nu le lucrează numai primăvara”, explică Florin Sucioni.

Olivia FIRI
Nicoleta DRAGOMIR

Vizualizat: 5792 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
recclama
|
01. 13, 2014. Monday 19:00
Vrei sa faci bani vizualizand reclame? Castigul tau e la cateva click-uri distanta! Totul e pe bune, nu e nici un fel de spam. poti ajunge lejer la 100$ intr-o saptamana! • Iti oferim 6$ la inregistrare! • Poti face Bani oriunde te-ai afla! • Primesti Bani sa vizualizezi reclame! • Castigi bani pasiv, de pe urma echipei tale! ESTE SIMPLU: intrati pe link-ul de mai jos si inscrieti-va,e gratis,iar apoi spor la profit! http://www.maildirect.ro/inregistrare/6c1241d299a2e96cf4ce8be94199bd64
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   

Video

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

V-ați asigurat culturile? Daunele au fost nelipsite pe plantațiile de viță de vie portaltoi în județul Timiș! 
Branislav Giurici ne recomandă Agra Asigurări! Contactează-i! https://www.agraasigurari.ro/

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Zsolt Tamássy

Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta AGRO EDMA, 2.500 ha: La discuit și fertilizat cu Massey Ferguson 8740S DYNA-VT şi 7726S DYNA 6 Trei lucrări dintr-o singură trecere cu discul Discordon DXRV II
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?