Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Trucuri anti-evadare: CUM ŢINEM CAPRELE ÎN ŢARC?

Publicat: 25 iulie 2018 - 15:58
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Majoritatea crescătorilor de capre din ţara noastră aplică sistemul de creştere extensiv, unde gardurile sunt folosite frecvent pentru a ţine animalele într-un anumit areal, în special la păşune. Construcţia gardurilor pentru capre nu este deloc simplă, motiv pentru care vom descrie, în continuare, cele mai bune şi convenabile variante constructive de care trebuie să ţinem obligatoriu seama, altfel costurile vor fi foarte ridicate.

O sursă de informare tot mai des folosită este internetul, dar informaţiile preluate de pe internet trebuie selectate, în caz contrar, nu vom mai dori să ţinem capre deloc, aflând cât de „artiste” sunt acestea în a evada dintr-un anumit loc împrejmuit. Trebuie să găsim părţile pozitive şi soluţiile cele mai bune. Acestea fiind spuse, există câteva lucruri pe care le puteţi face ca să le păstraţi acolo unde doriţi să fie.

Tarc de capre_b

Nu le subestimaţi abilităţile
De la bun început trebuie să luăm în considerare şi să respectăm abilitatea caprelor de a găsi o ieşire, cât şi memoria lor de a folosi aceeaşi cale de evadare dintr-un spaţiu închis unde sunt reţinute fie la păşune, fie în stabulaţie pe fermă. De regulă, caprele nu-şi vor părăsi turma, cu excepţia cazului în care unele capre sunt deja în afara gardului.
Când optaţi pentru un gard ieftin, trebuie să luaţi în considerare că acesta va fi distrus după câţiva ani. Gardul mai scump va dura cel puţin zece ani, dacă nu mai mult. În acest interval de timp, va trebui să reparaţi sau să înlocuiţi un gard ieftin de cel puţin trei ori. La preţul unui gard ieftin putem adăuga şi valoarea animalelor care se pierd, valoare care este mai ridicată pe termen lung decât diferenţa între un gard ieftin şi unul mai scump, dar trainic.

Tarc de capre_b

Sfaturi importante la construirea gardurilor
Gardul pentru capre se va monta pe stâlpi robuşti, de lemn sau metalici, care să nu se rupă uşor. Plasa de sârmă trebuie să fie cu ochiuri mici, pentru a nu face găuri prin ea. Plasa cu ochiuri mari, folosită mai ales la gardurile pentru oi, nu este recomandată. Caprele vor încerca să bage capul prin ochiurile mari pentru a consuma plantele de dincolo de zona împrejmuită şi din cauza coarnelor orientate în spate, vor rămâne prinse în gard, situaţie care duce la rănirea animalelor şi la distrugerea gardului.
De asemenea, gardul trebuie să fie de cel puţin 1,5 m înălţime, pentru a nu le da posibilitatea caprelor să sară peste el. Nu se va întări cu sârmă ghimpată nici la sol şi nici deasupra, deoarece caprele care vor încerca să iasă se vor răni. Pentru întărirea gardurilor utilizate în creşterea caprelor se foloseşte, cel mai adesea, sârmă zincată de 3 sau 4 milimetri. Recomandăm plasarea unei astfel de întărituri în treimea inferioară a gardului (la aprox. 70 cm de sol, în funcţie de înălţimea la greabăn a animalului), care este cea mai testată de capre.
Femelele folosesc adesea gardul pentru a se scărpina. Dacă distanţa între stâlpi este mare, pentru a face economie de material, sau dacă plasa de sârmă nu este bine întinsă, gardul poate fi înclinat suficient cât caprele să sară peste el.
Ţapii au obiceiul să frece coarnele de gard, ocazie cu care pot să agaţe sârma şi să o rupă dacă este mai subţire. La păşune, ţapilor li se repartizează parcele la o distanţă suficient de mare de capre, pentru că ei vor face tot posibilul să rupă gardurile pentru a ajunge la capre. Pentru ţarcurile ţapilor din fermă se folosesc panouri metalice sau scânduri groase rezistente la lovire.
Mai sigure sunt gardurile din plasă de sârmă dublate cu un fir electric la înălţimea de 60 de cm de la sol, ceea ce le va descuraja să sape sub gard sau să se caţăre pe el. Firul electric va fi plasat la aproximativ 10 cm faţă de gardul de sârmă şi se va izola, pentru a evita scurgerea curentului în pământ, ceea ce-l face ineficient.
Întreţinerea gardurilor, a porţilor şi a zăvoarelor este esenţială. Periodic acestea trebuie verificate şi reparate.

Tarc de capre_b

Daţi-le caprelor ceea ce le trebuie!
În majoritatea situaţiilor, când caprele evadează dintr-o zonă împrejmuită (de regulă la păşune), ele vor veni înapoi la fermă, pentru că ştiu că acolo e “casa” lor, sunt familiarizate cu locul şi primesc adăpost şi hrană. Atât timp cât caprele sunt sănătoase şi sătule, nu vor încerca să plece departe, cu excepţia cazului în care se află în călduri şi simt prezenţa ţapului, chiar la o fermă învecinată.
Pe de altă parte, există o diferenţă între ceea ce credeţi că e necesar şi ceea ce capra chiar are nevoie. Dacă dispune de suficiente furaje şi apă, este un început bun, dar după un timp, caprele se plictisesc. Astfel, dacă există ceva în afara gardului care pare interesant, atunci vor încerca să iasă. Fiţi atenţi la ceea ce văd ele prin gard şi la diferenţele dintre ceea ce este în interior şi ceea ce este în afară. Mişcaţi-le când le observaţi că se uită insistent la perimetrul gardului.
O soluţie la îndemâna oricui este reţinerea în fermă şi ulterior reformarea caprelor care evadează foarte des dintr-un loc împrejmuit. Acestea, pe post de lider, le învaţă şi pe celelalte cum să scape, făcând viaţa crescătorului un calvar.

Sorin-Octavian VOIA
Ioan PADEANU
USAMVB Timişoara


ESTE GARDUL ELECTRIC O SOLUŢIE?
Chiar dacă majoritatea caprelor învaţă să păstreze distanţa de gardul electric, după ce suferă câteva şocuri electrice, unele exemplare vor încerca să iasă, în special sărind peste gard, care nu este foarte înalt. Aşadar, gardurile electrice cu fir nu reprezintă o soluţie viabilă în creşterea caprelor. Dacă faceţi pasul înainte şi înapoi peste gard, caprele vă vor imita şi pot învăţa că această mică barieră poate fi depăşită în siguranţă. În alte cazuri este suficient ca o capră să dărâme o parte din gard şi celelalte să o urmeze prin spărtura formată.
Gardurile electrice sub formă de plasă cu ochiuri mari, suficient de înalte, sunt respectate de capre pentru că nu au nici o cale de ieşire. Singurul inconvenient este acela că sunt mai scumpe.
Gardul electric este de fapt o barieră mentală pentru capre. Dacă ea ştie că o doare la atingerea gardului, nu se va apropia de el. Pentru asta trebuie să vă asiguraţi că toate caprele l-au atins. Dacă nu s-au curentat destul de tare pentru prima dată, nu se vor teme de gard. Dacă într-o zi îl vor testa şi asta va fi ziua în care gardul nu funcţionează bine (o lege nescrisă), vor merge în drumul lor.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 10/215 (ediţia 1-14 iunie 2018)

 

Vizualizat: 781 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Scolile agricole - semnal de alarma!

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat Cons DDA - semănătorile Monosem şi combina pentru lavanda
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?