Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Trei tineri au renunţat la oraş şi au pus pe picioare o fermă de capre în satul bunicilor. Ce a urmat?

Publicat: 20 octombrie 2021 - 16:00
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Au renunţat la oraş şi au pus pe picioare o fermă de capre în satul bunicilor. E o afacere de familie pentru care au planuri mari: o fermă de elită din rasa Carpatină şi un brand care să ajungă în supermarketuri - Poiana lu' Şerban.

Fraţii Alex şi Eduard Şerban şi Andreea Doru, iubita lui Alex, nu au nicicare mai mult de 30 de ani. Alex este inginer constructor, ca mai toţi din familia lui, iar Andreea a lucrat, până acum doi ani, într-o companie multinaţională, în domeniul financiar. Eduard este singurul dintre ei care a studiat zootehnie.

Alex Şerban era încă la facultate când s-a gândit că ar fi păcat să lase de izbelişte toată munca bunicilor lor din satul Cucuteni, comuna Moţăieni, judeţul Dâmboviţa: o gospodărie şi vreo cinci hectare de teren, cumpărate de bunicul său din banii munciţi din greu la fabrica de ciment.

poiana lu serban 1_b 


„PRIMII DOI ANI AU FOST INGROZITOR DE GREI”


Deşi terenul e într-o zonă bună pentru pomicultură, ei nu erau pasionaţi de domeniu. Animale, însă, au avut tot timpul în gospodărie, dar cum laptele de vacă era foarte prost plătit, vacile de carne erau foarte scumpe, cu oile era complicat, s-au gândit să crească capre. Au cumpărat primele 50 de capre din rasa Carpatină în 2017.

„Primii doi ani au fost îngrozitor de grei, nu ştiam să facem brânza, nu ştiam să vindem”, spune Alex Şerban. Descurajaţi de cum mergea mica lor fermă şi sătui de munca în corporaţie, Alex şi Andreea au hotărât să plece din ţară. Eduard nu a vrut să renunţe şi a rămas să aibă grijă de fermă. La începutul lui 2020, după ce au muncit un an şi jumătate în Anglia, cei doi tineri s-au întors acasă cu idei noi şi au rămas aici şi să se ocupe serios de fermă.

poiana lu serban 2_b De la stg, la dr.: Eduard Şerban, Andreea Doru şi Alex Şerban

 

„FACEM TOTUL ÎN FAMILIE”


Acum au aproape 150 de capre, din care 70 la muls, înscrise în Registrul Genealogic. Au reuşit să construiască un brand şi să pună pe picioare o afacere de familie în care fiecare are rolul său: Eduard se ocupă de fermă, Alex - de administrarea afacerii şi de distribuţia produselor, Andreea e responsabilă de promovare şi marketing, iar mama băieţilor - de procesare.

„Facem totul în familie. Am evitat să aducem oameni dinafară, am auzit la alţi crescători că sunt foarte multe probleme cu oamenii care să lucreze în fermă”, spune Alex Şerban. Au un singur angajat, care merge cu animalele la păscut, face curat şi îi ajută pe cei doi fraţi la mulsul caprelor.

poiana lu serban 3_b 

 

PRODUSE FĂCUTE ÎN FERMĂ...


În fermă au un mic laborator, unde procesează cam 100 de litri de lapte pe zi, în perioadele de vârf. Produc telemea proaspătă şi maturată din lapte de capră, urdă, lapte de capră crud sau pasteurizat şi o specialitate din brânză de capră: „Anul acesta am încercat şi o cremă de brânză tartinabilă, copiată după o reţetă franţuzească. Am găsit-o în Belgia, apoi şi în Anglia, am căutat reţeta şi cred că este cel mai solicitat dintre produsele noastre”, spune Alex Şerban.

 

... CU CHEAG VEGETAL...


Folosesc cheag pe bază de plante în loc de cheag natural, pentru că, spun ei, „gustul este mai fin şi, astfel, produsele devin mai uşor de acceptat pentru mai mulţi oameni”. „Am încercat să evităm să sacrificăm animalele de foarte tinere doar pentru că ne trebuie cheag. Animalele trebuie să fie libere, îngrijite şi fericite şi să producă lapte de calitate. Vindem şi iezi, dar nu sacrificăm noi animalele în fermă”, explică Alex Şerban.

poiana lu serban 5_b... VÂNDUTE PE INTERNET


Vând produsele la poarta fermei, precum şi clienţilor care le comandă pe internet, prin paginile de Facebook şi de Instagram. Livrează produsele săptămânal în Târgovişte, la 30 de km de satul lor. Au deja cereri şi de la clienţi din Bucureşti.

Îşi fac planuri ca, în viitor, produsele lor să fie vândute şi într-un lanţ de magazine sau să aibă un magazin mobil, dar, momentan, nu produc suficient. „Cererea este foarte mare, dar trebuie să ne mărim efectivele. Încercăm să avem cel puţin 100 de capre la muls. Oamenii încep să fie tot mai deschişi către produsele din lapte de capră. Cea mai mare problemă este că mulţi crescători nu ştiu să îşi promoveze foarte bine produsele”, spune Andreea Doru.

 

FERMĂ DE ELITĂ DIN RASA CARPATINĂ

 

Alex Şerban are planuri şi mai mari: îşi doreşte o fermă de elită cu capre din rasa Carpatină: „Sunt crescători care se feresc de Carpatină. Noi am ales-o şi din patriotism, pentru că îmi doresc ca noi, românii, să avem şi noi ceva al nostru care să fie performant. Carpatina e o capră rustică, mai rezistentă la boli faţă de alte rase, suntem şi într-o zonă cu teren dificil şi a contat şi că a fost mai accesibilă ca preţ. Unei Alpine sau Saanen trebuie să îi oferi mult mai mult ca să îţi dea rezultate, pe când unele exemplare de Carpatină, cu mult mai puţin, îţi dau aceeaşi cantitate de lapte, dar cu mai puţină grăsime şi proteină. Avem exemplare care dau şi 2 litri de lapte la o mulsoare. Visul meu este să am o fermă de elită. Cred că avem potenţial foarte mare cu Carpatina, o putem aduce să se bată cu orice altă rasă din Europa. Cred că poate deveni performantă, nu să fie doar vaca săracului”.

 

CAPRELE FĂRĂ URECHI DAU LAPTE MAI BUN


La Târgul Agromalim de la Arad, la începutul lunii septembrie, fraţii Şerban s-au întâlnit cu reprezentanţii Asociaţiei Caprirom, care au un proiect prin care încearcă să demonstreze că nivelul de cazeină din lapte ar fi mai mare la caprele fără urechi. „Noi avem şi un tip de Carpatină fără urechi, care se numesc ciule. Ne-au sfătuit să mulgem aceste capre separat, să verificăm în practică dacă din aceeaşi cantitate de lapte am putea obţine brânzeturi cantitativ şi calitativ mai bune”, mai spune Alex Şerban.

poiana lu serban 7_bBIROCRAŢIA ŞI OAMENII SLAB PREGĂTIŢI


La început, cea mai mare problemă a fost vânzarea produselor. Acum, cele mai mari probleme i se par birocraţia şi slaba pregătire a oamenilor din instituţiile statului, care „nu te ajută cu informaţii, doar se acoperă ei de hârtii”, susţine Alex Şerban.

În 2018, au vrut să facă un proiect cu fonduri europene pentru tineri fermieri, dar un consultant le-a spus că „nu sunt bani pentru voi”.

 

PĂŞUNEA


Au încercat să concesioneze o bucată de păşune comunală, dar s-au lovit de o problemă: „terenul fiind împădurit, nu am nici timp, nici bani să curăţ 20 de hectare dintr-o dată, iar la finalul anului, dacă nu ai curăţat păşunea, primăria reziliază contractul”, mai spune Alex Şerban.

Soluţia de compromis este islazul comunal, unde sunt şi restul animalelor din sat. „Pentru noi e o mare problemă, pentru că animalele noastre sunt deparazitate şi trebuie să avem foarte mare grijă unde şi cum le ducem, să nu intre în contact cu animale care nu sunt deparazitate”, adaugă tânărul fermier din Dâmboviţa.

 

ÎNTÂLNIRE CU FOSTUL PREMIER LA AGROMALIM 2021


Caprirom a organizat, la Agromalim 2021, un eveniment dedicat promovării produselor din lapte de capră, sub numele „Capra - izvor de sănătate”. Crescători de caprine membri ai Caprirom au expus, pentru degustare şi vânzare, produse obţinute în fermele proprii.

Aflat în vizită la Agromalim, prim-ministrul Florin Cîţu la vremea aceea a degustat produse din lapte de capră la standul Caprirom şi a stat de vorbă cu fraţii Şerban. I-a întrebat cum au reuşit să îşi facă ferma, de unde au avut bani, dacă au accesat fonduri europene. „Dacă eşti la început de drum, e foarte greu să obţii fonduri europene, pentru că ai nevoie de partea de cofinanţare. Eu sunt inginer constructor, iar prietena mea a lucrat în domeniul financiar. Tot ce-am câştigat acolo am investit în fermă”, au răspuns tinerii orăşeni deveniţi fermieri.

Rasa Carpatină este inclusă în lista raselor locale în pericol de abandon. Sub 5.000 de animale, din care 4.900 capre matcă, erau înscrise, în 2020, în programul de conservare genetică a rasei condus de Caprirom, program ce are drept scop creşterea numărului de caprine din rasa Carpatină cu producţii de peste 500 kg lapte/lactaţie


ŞI-A FĂCUT SINGURĂ O FERMĂ DE CAPRINE


Elena Petruţ şi-a făcut singură o fermă de capre în comuna Ideciu de Jos, judeţul Mureş, în timp ce soţul ei munceşte în Germania. A prins drag de animale chiar dacă ea a crescut la bloc şi a văzut animale doar în vacanţele petrecute la bunici. De 7 ani are ferma, iar de 4 ani livrează laptele de capră la fabrica de lactate Olympus din Braşov.

Click AICI şi citeşte povestea fermierei pe www.agroinfo.ro!

 

un articol de

VIOLETA MÂŢ

Vizualizat: 908 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Combina Ideal și tractorul anului 2021, vedetele standului SIGMA România la INDAGRA 2021

Combina Ideal și tractorul anului 2021, vedetele standului SIGMA România la INDAGRA 2021

Sigma Romania, prezență consistentă la Indagra! Tractorul anului 2021 și combina Ideal, vedetele standului la ediția din acest an! Un interviu cu Alexandru Antonesei - manager produs Massey Ferguson, Sigma România

Vasile Târziu: 5 provocări pentru agricultura de mâine Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?