Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Trei generaţii de crescători de animale

Publicat: 11 aprilie 2017 - 00:55
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Bogdan Mihai Iorga are 30 de ani şi este a treia generaţie de agricultori în familia sa. Deşi nu a accesat nici o măsură din PNDR care să-l ateste ca tânăr fermier. Cu toate că şi-ar fi dorit să o facă, pentru a putea cumpăra câteva utilaje noi. Ferma şi casa de locuit le are în localitatea Comişani, din judeţul Dâmboviţa, la doar câţiva kilometri de Cetatea de Scaun - Târgovişte. 

Necesarul de utilaje e asigurat, cumpărate de-a lungul anilor la mâna a doua. Un U 650 şi toate cele trebuincioase pentru exploatarea celor şase hectare de teren din proprietate. Adică plug, disc, greblă, cositoare, semănătoare şi maşină de aplicat amendamente. Plus o remorcă şi un tăvălug. Are tot ce-i trebuie, doar este fermier din tată-n fiu.

Trei generaţii de crescători de animaleClick pe poza pentru galerie!

Genetică atent selecţionată
Când l-am vizitat, am aflat că fermierul este de fapt o mai veche cunoştinţă a redacţiei Ferma. L-am întâlnit, prima dată, la un simpozion al Caprirom. Câştigase un set de monte artificiale la concursul de degustări de produse din lapte de capră. Am votat şi eu brânza lui cu chimen. De fapt, brânza produsă cu suflet de croitoreasă de mama sa, care se dovedeşte un excelent făcător de brânză.
A acceptat premiul, dar a schimbat montele artificiale pe un ţap de valoare genetică. Cu acordul celor care au dat premiul. Aşa a mai cumpărat şi un ţap mai tânăr, tot de la Constanţa. A fost să fie din întâmplare această vizită, deşi promisesem atunci, la Conferinţa Caprirom, într-o fermă frumoasă din Nucet, că voi ajunge în ferma lui să vorbim de metode de prelungire a căldurilor la capre cu ajutorul bureţilor şi al nutriţiei. Foloseşte şi acum metode de mărire a intervalului de montă, pentru a obţine o durată cât mai mare a lactaţiei pe parcursul anului. Interesul este ca să poată vinde tot anul produse proaspete clienţilor fideli din Târgovişte.
Grajdul animalelor este foarte bine făcut. Călduros şi totodată aerisit. Ferma se află pe locaţia fostului CAP din Comişani. Au cumpărat locul, acum 15 ani, când nu mai erau decât bălării şi şerpi. Din păcate, ca în multe alte localităţi, şmecherii au pus mâna pe păşune şi stabilesc ei cine şi cum va paşte izlazul. Deşi păşunea e lângă fermă. Dacă o aveau, şi-ar fi putut mări efectivele. Dar actuala asociaţie care administrează suprafaţa trimite poliţia să-i scoată de pe păşunea comunală. Pentru că nu vor să cadă în trocul atât de binecunoscut în care nu numai că nu primesc nici un leu subvenţie, ci trebuie să mai şi plătească pentru a păşuna.
Caprele sunt majoritatea înscrise în Cartea de Rasă. Deci beneficiază de cei 27,06 euro sprijin cuplat. Tânărul spune că COP-ul se face în trei controale pe an. Fiecare capră este mulsă, măsurată şi trecută în registru. Caprele sunt din rasa Carpatină. Creşte şi metişi din Carpatină cu alte rase, Sannen şi Alpină Franceză. Oile sunt Ţigaie, o pasiune din moşi-strămoşi pentru această rasă, iar acum le metisează cu un berbec Ile de France. Vacile sunt Bălţate Româneşti şi le încrucişează cu rasa originală, Simmental. Chiar şi la păsări am zărit tot felul de rase şi varietăţi.

Realizează venituri pe parcursul întregului an
Rezultatele încrucişărilor sunt bune. La capre, media lactaţiilor a trecut de 3 litri/zi. Vara, din 6 litri se face 1 kg de brânză, pe când în sezonul rece, aceeaşi cantitate de brânză se obţine din doar 4 litri de lapte. Fără o furajare intensivă. Vara animaele sunt la păşune iar în sezonul rece stabulaţia se face fără aport de concentrate. Avantajul este că toată producţia obţinută este valorificată tot de ei. Aşa se face că sloganul integrator mai vechi, „de la furcă la furculiţă”, aici este pus în valoare.
Nu au angajaţi în fermă. Ei fac toată munca. Doar la adunatul nutreţului folosesc zilieri.
A ales să meargă pe mai multe categorii de animale (vaci, oi, capre, porci, păsări şi câini de rasă Caucazian) pentru că în felul acesta obţin venituri pe parcursul întregului an. Când de la o specie, când de la alta, când de la mai multe în acelaşi timp.
Mama fermierului a fost croitorească de haine din blană. La ferma partidului, care era poziţionată fix peste drum de casa lor. Însă acum acest gen de haine a cam dispărut. Activiştii pentru protecţia animalelor au restrâns până aproape de dispariţie acest sector. Iar apariţia blănurilor sintetice au pus bomboana pe colivă, cum se spune. Acum mai face câte o plapumă pentru prieteni şi rude din lâna oilor şi rar, din ce în ce mai rar, haine din piele de ied.
Apropo, mieii şi iezii îi comercializează tot în piaţă.

O seră din sticlă după modelul olandez
În apropiere am zărit o seră unde se cultivă flori, iar peste drum se văd grajdurile unei ferme, cândva puternică, acum abandonată. Este vorba de ferma de taurine Negraşi, din localitatea Racoviţa. Administratorul a fost luat în vizor de DNA pe alte afaceri iar ferma a rămas de izbelişte. În scurt timp s-a ales praful. Bogdan Iorga a prins ultima lună a fermei, care însemna prima sa lună de angajat ca medic veterinar. Bineînţeles că nu a mai văzut nici un ban, mărturiseşte tânărul fermier. De fapt, tot răul a fost spre bine. S-a hotărât să întărească ferma familiei, lucrând şi la un medic veterinar concesionar până când a reuşit să prindă o circumscripţie veterinară. E adevărat că într-o zonă ocolită de colegii săi, Ciureasca - Cojasca. Dar a reuşit să se impună prin profesionalism şi tact, deşi e o zonă cu mulţi rromi, care au acceptat mai greu tratamentele veterinare în micile lor gospodării. Una peste alta, familia Iorga e un exemplu de cum să faci bani mulţi cu investiţii chibzuite. Să tot întâlneşti astfel de fermieri. De fapt, cuvântul fermier asta relevă. Omul care munceşte în fermă!


MESERIA DE FERMIER ARE MAI MULTE PĂRŢI BUNE DECÂT RELE
Cele mai frumoase momente din viaţa de fermier i le dăruiesc zilnic animalele. A avut parte şi de o excursie gratuită în Franţa, la un târg internaţional de capre. Dar mai frumoase sunt momentele din fermă când îşi găseşte alături de iezii cucuieţi atât liniştea sufletească, precum şi împlinirea materială. Iar cel mai puţin bun lucru care i s-a întâmplat vreodată în viaţa de fermier, Bogdan Mihai Iorga spune că a fost atunci când nu a reuşit să salveze un animăluţ atins de boală sau de vreun accident.


ZOOTEHNIST CU DIPLOMĂ DE MEDIC VETERINAR
Bogdan Mihai Iorga a crescut printre animale de mic. Acum creşte peste o sută de capre, 20 de oi şi patru vaci cu lapte. Producţia de lapte o procesează într-o lăptărie amenajată în fermă, iar mama lui este tehnologul, dar şi cea care comercializeză produsele obţinute (iaurt, telemea, caş, caşcaval etc.) în piaţa din Târgovişte. Tatăl său are 55 ani şi a fost magazioner la o fabrică de pâine. Bărbatul are la bază liceul agricol. Deci e fermier cu patalama. Este, practic, titularul fermei. În fapt, creşterea animalelor este o moştenire pe linie familială. Părinţii, bunicii şi chiar străbunicii săi s-au ocupat de creşterea oilor, a caprelor şi a vacilor. Iar acum vine şi rândul copilului, care are o diplomă un pic mai mare. Bogdan Mihai Iorga a absolvit acum cinci ani, la USAMV Bucureşti, Medicina Veterinară. Din iubire de animale, cum altfel. Uneori îi pare rău că nu a rămas în Bucureşti, pentru că „avea mână” şi opera cu uşurinţă animăluţele de companie. Mai operează şi acum, deşi nu are condiţiile tehnice din clinicile veterinare din Capitală. „Oricum, era prea multă aglomeraţie pentru un om care a crescut pe izlaz”, spune, zâmbind, tânărul flăcău. Dar părerea de rău pentru mirajul Bucureştilor iese la iveală doar atunci când mai dă de greu. Însă se duce între animale, le fluieră, le mângâie şi îi trece supărarea!

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 6 (189) din 1-15 aprilie 2017

 

Vizualizat: 1041 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!

Parcul ideal pentru o fermă zootehnică! Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune! "Primele utilaje au fost cumpărate de la Tehnodiesel SRL prin buyback şi credit furnizor, în 2016. „Pentru ferma Red Angus am găsit o finanţare directă prin Tehnodiesel, care este foarte convenabilă. Am apelat şi la buyback şi am cumpărat utilaje noi, cu finanţare pe 3 ani, în rate eşalonate, negociate.” - Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

"Tractorul Massey Ferguson din seria 3000 este un tractor de fermă, cel din seria 5000 este pentru tot ce înseamnă recoltarea şi prelucrarea fânului şi pentru lucrări uşoare de câmp semănat, erbicidat, iar cel din seria 6000 este pentru lucrările grele de câmp arat, lucrări cu discul, scarificat, balotat cu balotiera mare şi pentru transport cu remorcile mari, de 18 tone. Pentru o fermă zootehnică, este parcul ideal de tractoare."- Péter Tamás Nagy, administrator Black Angus Farm, jud. Mureș.

Încărcătoarele Weidemann mari sunt folosite pentru tot ce înseamnă lucrul pe câmp şi muncă grea pe platforma zootehnică și în afara ei - încărcat, descărcat, stivuit baloți în fânare, încărcat bălegar pentru fertilizarea suprafețelor agricole, inclusiv împins zăpada de pe platformă. „Acum doi ani am avut zăpadă de aproape doi metri, viscolită, nu ne descurcam fără încărcătoarele Weidemann. Încărcătorul Weidemann T 5522 este mai stabil, iar modelul 3080 LPT telescopic este articulat la mijloc și este mai flexibil.

Soluția Syngenta la antracnoza, boală care afectează cultura de pepene verde Delfini la Sulina, Delta Dunării În vizită la văcuţele melomane de la Doaga
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?