Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Trasabilitatea laptelui din ferma lui Pantazi

Publicat: 06 martie 2017 - 13:08
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Câteodată un nume se suprapune aproape sinonimic asupra unei localităţi. Când spui azi Paşcani, unii vor spune automat „perdele”, iar alţii „Pantazi”. Dacă pânzele ţesute cu măiestrie şi-au făcut renume de multe decenii, numele Pantazi nu este doar al actualului primar, ci, în primul rând, al omului care a transformat fostul CAP Lunca Paşcani în cea mai mare fermă din regiune. 

Lăsându-şi tatăl în prim-plan, Bogdan Pantazi, fiul omului de afaceri, se ocupă astăzi efectiv de conducerea impresionantului complex. După preluarea funcţiei de primar de către Dumitru Pantazi, tânărul s-a implicat total în managementul fermei.

ÃŽn prezent, la muls sunt 280 de animaleClick pe poza pentru galerie!

O exploataţie complet automatizată
Societatea Agrocomplex Lunca Paşcani a fost înfiinţată în 1991, pe structura vechiului CAP. Din cele peste o mie de bovine câte număra unitatea în vremurile ei bune din perioada comunismului, doar o sută mai existau la momentul privatizării. Astăzi, deţine un efectiv de 860 de capete de vaci pentru lapte - Holstein şi 260 de taurine pentru carne. Ferma a fost modernizată printr-un program european, în perioada 2007-2008. „De la managementul mulsului, până la managementul dejecţiilor, totul este automatizat. Dispunem de o sală de muls 2x12 paralel, cu evacuare rapidă. Avem două tipuri de stabulaţie, pe cuşete şi pe aşternut permanent, în funcţie de stadiul fiziologic. Toate vacile recent fătate se află pe aşternut permanent. Grajdul principal are 350 de cuşete. Avem pe stoc în depozite în jur de 8.000 tone de siloz de porumb, 800 tone de fân de lucernă şi cam 600 tone de paie de grâu şi de orz. Societatea lucrează în jur de 3.500 hectare, dintre care circa 400 sunt alocate fermei zootehnice”, ne spunea Florin Stanciu, şeful fermei zootehnice, cu ocazia turului organizat de Asociaţia Crescătorilor de Vaci "HolsteinRo", despre care am relatat şi în ediţiile anterioare ale revistei noastre.

8.000 de litri de lapte livraţi zilnic
Pentru că nu au fost importate animale, s-a lucrat foarte mult pe genetică. În prezent, la muls sunt 280 de animale, cu o medie zilnică a producţiei de lapte de 30 de litri. Valorificarea laptelui se face către un procesator din Bacău, SC Almera International. Cea mai prolifică vacă dă zilnic în jur de 68 de litri de lapte. „Fiind o fermă industrializată, preferăm să avem mai multe vaci cu producţii mai mici decât unul sau două exemplare cu producţii foarte mari, pentru că ne-ar crea dificultăţi tehnologice. Media de lactaţii pe fermă este în jur de trei. Obiectivul nostru este să ajungem la patru lactaţii. Avem însă exemplare care se află şi la a şasea lactaţie. Rata de reformare este între 20 şi 25% pe an. Am achiziţionat în 2015 o sută de viţele pentru a ne mări efectivul în speranţa că va creşte şi preţul laptelui. Livrăm zilnic peste 8.000 de litri de lapte. Nu suntem foarte mulţumiţi de preţuri, însă este bine că ne acoperă costurile de producţie, deşi marja de profit este mică”, ne-a explicat Florin Stanciu. Pe viitor se doreşte o creştere a efectivului de animale, ţinta fiind 450 de vaci la muls. Eligibile din punct de vedere al sprijinului cuplat au fost însă doar 250 de vaci. În 2013, data istorică la care ne raportăm şi în prezent, ferma număra 500 de capete, aşadar cu 360 mai puţin decât în momentul actual!

Presiunea importurilor
„Au fost doi ani foarte grei pentru noi, ca de altfel pentru toţi cei care îşi desfăşoară activitatea în sectorul laptelui, din cauza acestei conjuncturi care s-a creat după eliminarea cotelor, ce a dus la o scădere a preţurilor, dar şi a presiunii importurilor. Din păcate, mult lapte ajunge neconform în ţara noastră, la preţuri mult mai mici, un lapte de calitate îndoielnică. Sperăm să se stabilizeze această piaţă, pentru că nu avem de gând să renunţăm la vaca de lapte. Ne dorim să facem în continuare investiţii, pentru a creşte calitatea şi a spori producţia. Am făcut în 2016 investiţii pe partea de mediu, ne-am dotat cu separatoare de dejecţii şi am extins capacitatea de stocare a dejecţiilor lichide şi solide, pentru că toate aceste lucruri trebuie armonizate. Baza furajeră ne-o asigurăm în proporţie de peste 90 la sută prin ferma vegetală. Putem spune că avem o trasabilitate totală a laptelui”, declara Bogdan Pantazi, care la cei doar 33 de ani ai săi lasă impresia unui adevărat specialist în domeniu.

Vaca de carne nu este apreciată la adevărata valoare
În ceea ce priveşte vaca de carne, deocamdată nu se poate vorbi despre o afacere foarte profitabilă, aşa cum se întâmplă în vestul Europei, şi nu numai. „Vita de carne nu cred că este apreciată la adevărata valoare, în momentul de faţă. Avem acel spor la carcasă, care se plăteşte, dar nu există un bonus pentru calitate. Unele restaurante au început să facă o diferenţiere între vaca de carne şi cea de lapte. Probabil va trebui să se plece de la consumator spre marile lanţuri de magazine, pentru ca în final să se ajungă la un preţ corect şi în ferme. De obicei valorificăm bovinele de carne prin abatoare, dar am trimis şi câteva loturi la export, prin intermediari însă. Cel mai bun preţ pe care l-am obţinut până acum a fost în jur de 9 lei/kg”, susţine directorul general al societăţii ieşene. A optat pentru Charolaise deoarece exemplarele din această rasă „sunt rezistente şi valorifică foarte bine furajele şi păşunea”. Efectivul de taurine numără în jur de 260 de exemplare.

Obiectiv: jumătate din suprafaţă irigată
Pe lângă activitatea zootehnică, care mai include şi creşterea a peste 1.500 de ovine (din rasele Suffolk şi Carabaşă), familia Pantazi are în exploatare în acest moment o suprafaţă de 3.500 de hectare, din care 3.000 teren arabil. „Avem o structură a culturilor foarte diversificată. Suntem cei mai mari cultivatori de sfeclă de zahăr din zona Moldovei. Cultivăm şi cartofi. Avem şi loturi semincere. Din ceea ce cultivăm ne asigurăm aproape în totalitate necesarul de furaje pentru ferma zootehnică. Ne dorim să ajungem să irigăm jumătate din suprafaţa pe care o lucrăm. Consider că am putea găsi soluţii viabile, utilizând fonduri proprii sau apelând la credite. Practic, aşa am procedat şi până acum. Avem noroc că suntem pe Valea Siretului şi avem astfel posibilitatea să folosim această sursă de apă”, constata Bogdan, care înainte de a prelua frâiele afacerii de la tatăl său, a studiat Politehnica la Iaşi, fiind licenţiat în calculatoare.

 

SE ANUNŢĂ VREMURI GRELE!
În prezent, la Agrocomplex Lunca Paşcani doar 500 ha sunt irigate, dar pe parcursul anului 2017 probabil se va ajunge la 800 ha. Pe suprafeţele irigate, cultivă în special loturi semincere şi sfeclă de zahăr. „Sfecla o valorificăm la fabrica de zahăr din Roman, una din cele doar patru unităţi de procesare care mai funcţionează pe teritoriul României şi singura din zona Moldovei. Se vor produce schimbări foarte mari şi pe piaţa zahărului, din păcate. Din cauza renunţării la sistemul de cote, există riscul să se întâmple acelaşi dezastru care s-a întâmplat şi cu laptele în ultimii doi ani. Sperăm să nu se ajungă acolo. În 2016, am primit 29 euro/tonă, un preţ care nu acoperă cheltuielile de producţie, mai ales în condiţii de secetă. Prognoza nu este tocmai bună. Mulţi îşi pun problema să renunţe la această cultură”, ne-a mărturisit tânărul ieşean.

 


Articol publicat in revista Ferma nr. 4 (187) din 1-15 martie 2017

Vizualizat: 670 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?