Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Transhumanţa îi răsfiră, dar gândul e tot... acasă

Publicat: 22 august 2018 - 17:18
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Mircea Barbu este un crescător de ovine cunoscut. Nu ai cum să ratezi standurile lui cu Ţurcane Bălă la târgurile şi expoziţiile de profil. Este preocupat de ameliorare şi selecţie, ori asta se vede cu ochiul liber iar specialiştii în domeniu îl recomandă ca exemplu de bună practică. Dar oierul nostru are şi o frumoasă poveste de viaţă...

Mi-a povestit că, mergând din transhumanţă în transhumanţă, pe la Cluj, Oradea, Satu Mare, Arad, în 95 a ajuns în Timiş, la Răuţi. Şi aici a rămas! ”Aşa a fost să fie. Când am venit aici aveam 93 de oi, iar acum am 1.700, împărţite pe exploataţia mea şi ale copiilor. Am doi copii şi fiecare e cu exploataţia lui. Tot ce am făcut a fost din fonduri proprii. În mai 2013 am luat utilaje de vreo 55 de mii de euro, din care cam 25 de mii am luat de la bancă, dar am achitat deja creditul”, îşi aminteşte Mircea Barbu.

rauti 1_b
Familia lucrează circa 100 de hectare de teren agricol, o parte proprietate, dar şi luat în arendă. “În afară de rapiţă, la care nu ne prea pricepem şi nici nu ne trebuie, cultivăm de toate: grâu, porumb, floarea soarelui. Nici la soia nu m-am băgat din păcate, cu toate că n-ar fi rău să punem soia şi mazăre pentru furajare. Mai cultivăm lucernă, trifoi de două feluri, ierburi”, spune crescătorul. Păşunea este concesionată de la primărie, în total 65 de hectare.

Selecţia e mama producţiei
Selecţie a făcut de când se ocupă de creşterea ovinelor: “Nucleul de bază au fost 93 de bucăţi aduse de la părinţi şi le-am adaptat. Au fost vreo 60 de oi mame, 20 de cârlani şi doi berbeci. Berbeci nu am prea cumpărat, însă am cumpărat oi şi le-am încrucişat şi a mers bine, până la un moment dat când n-am mai cumpărat nici oi şi nici berbeci şi acolo am cam dat greş. Asta a fost în 2011, când aveam circa 900 de oi şi am ţinut berbeci din oile noastre şi din această cauză tineretul a început să descrească în loc să crească, din cauza consangvinizării. Acum, de trei ani încoace am rezolvat problema!”, explică Mircea Barbu.
De vreo patru ani a început şi hibridarea cu rase specializate în producţia de carne, în special Dorper: “Îmi place foarte mult, fătările merg foarte bine, viteza de creştere după primele două săptămâni este extraordinară. Am vândut mult mai bine hibrizii de Dorper şi cu preţ mai bun. Anul ăsta, de Florii, se vindea cu 10 lei/kg carnea de miel, eu am dat-o cu 11 lei, pentru că a fost încrucişat Dorper cu Ţurcană. Un leu la kilogram este mare lucru, ca vindem numai angro”.

rauti 4_b
L-am întrebat pe Mircea Barbu, la modul cel mai sincer, cât de importantă este selecţia animalelor în activitatea de oierit? „Când s-au luat primele nuclee în selecţie, aici în Timiş, eu am fost acolo. Eu sunt omul care, cât pot, aduc unitate. Vindem cam 50-70 de berbeci pe an, avem solicitări multe şi preţul este satisfăcător. Acum a venit cineva de la Braşov şi au ales deja 27 de berbeci. Selecţia contează destul de mult, foarte mult, dar umilinţa este foarte mare venită de la personal. Este greu când vezi că omului nu-i pasă de munca ta şi aşteaptă doar să treacă ziua şi să-şi ia bănuţul, eu lucrul acesta nu pot să-l accept!”. Supărarea lui vine tocmai din faptul că este foarte greu să mai găseşti oameni de încredere la lucru. Este şi motivul pentru care nu plănuieşte să mai crească efectivul. “Dimpotrivă, am vrea să-l reducem pentru că nu găsim oameni şi este foarte greu. Acum avem patru oameni, doi în câmp şi doi la stână, care împreună cu noi patru din familie abia facem faţă la muls...”, spune cu mâhnire crescătorul.
De controlul pentru COP se ocupă tehnicienii Asociaţiei Crescătorilor de Ovine “Ovitim Mioriţa”. La invitaţia preşedintelui asociaţiei, Gheorghe Mihăescu, am şi luat parte la o demonstraţie cu bonitorii, chiar în ferma lui Mircea Barbu de la Răuţi.

rauti 7_b
“Selecţia şi ameliorarea animalelor, în situaţia noastră varianta Ţurcană, se face tocmai pentru a aduce plus valoare, indiferent că e vorba de producţie de lapte sau de carne. Să încerci să aduci ce-i mai bun şi să ţii ce-i mai bun în fermă. Ţurcana este o rasă rustică, noi încercăm să îi aducem îmbunătăţiri din ce parte putem, orice plus este binevenit. Eu mă ocup de ameliorare, lucrăm împreună din 2017, dar Mircea Barbu face selecţie de când a intrat în COP, din 2007”, mi-a spus Claudiu Berzava, coordonator COP la Asociaţia Ovitim Mioriţa.

Laptele brânză se făcu!
Crescătorul spune că procesează tot laptele muls întrucât vinde foarte bine brânza, chiar şi angro. Mulţi cumpărători îi vin acasă, inclusiv magazinele din zonă vând brânză proaspătă achiziţionată de la ei. Soţia, Maria, îl ajută pe partea de procesare, brânza e după reţeta din zona Alba, atât brânză de burduf cât şi telemeaua, dar în zona Timiş nu merge prea bine brânza de burduf. Este şi mai cald, e altă apă, altă iarbă... „Se vinde bine, dar scăzând totul, munca nu e plătită. Concediu nu am avut niciodată. La expoziţii şi târguri este relaxarea noastră, am fost pe unde am fost chemaţi, dar nu putem merge chiar peste tot”, spune Mircea Barbu.

rauti 6_brauti 2_b

Alba e locul căruia îi spune... ACASĂ!
Are 51 de ani iar cei doi băieţi, Nicuşor şi Marius, au 22, respectiv 23 de ani. De loc e din Şugag şi mi-a mărturisit că locul căruia îi spune acasă e tot acolo, în Alba, o zonă cu tradiţie în oierit.
Are şi un regret, acela că nu şi-a continuat şcoala: „Studii nu prea avem, puteam face şcoală cu brio, dar părinţii nu au vrut să accepte ideea de a nu păstori. Din nouă fraţi, eu am fost singurul care a dus mai departe oieritul, dintr-o zonă cu tradiţie şi din neam de oieri puternici. Văd că dintre cei doi copii ai mei, unul este implicat în activitatea cu oile, celălalt este pasionat de maşinile şi utilajele agricole. Mi-ar fi plăcut să continui şcoala, am fost premiant din clasa I până în clasa a zecea. M-aş fi văzut un inginer silvic, aveam un unchi şef de district şi îl admiram. Şi, dacă ar fi să o iau de la capăt, să ştiţi că m-aş face inginer silvic. De vreo doi, trei ani mă bate gândul să mă retrag din zootehnie, dar acum îl văd pe Nicuşor împătimit şi pentru el am mai ţinut oile, dar vă spun că aş fi renunţat pentru că este prea greu, munca nu e plătită şi personalul este marea problemă. Dacă aş vedea că afacerea merge bine şi că e pe mâini bune, aş putea să mai fac şi altceva. Parcă m-aş simţi în stare”, spune cu optimism crescătorul din Şugag, aclimatizat, cu tot cu Bălele lui, în Banat.

rauti 5_b

Articol publicat în revista Ferma nr. 14(219), 15-31 august 2018

Vizualizat: 1450 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat

Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat

Portofoliul de utilaje pentru prelucrarea solului şi semănat, prezentate de Amazone la Agriplanta 2018, a cuprins: plugul Hektor, discul Catros+ 5002-2TS; combinatorul Ceus 4002-2TX Super şi Cenius 4000, precum şi semănătoarea de prăşitoare ED 6000-2C Special şi semănătoarea pneumatică Cirrus 6003-2.

Interviu cu Liviu Zimcea - reprezentant Amazone în România

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Cons DDA - semănătorile Monosem şi combina pentru lavanda Noile tractoare Zetor Utilix şi Hortus
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?