Sărbătoarea pastorală ”Coborâtul oilor” şi-a reluat anul acesta bunul obicei la Loman, în judeţul Alba. Evenimentul a marcat revenirea mai aproape de vatra satului a oilor vărate din iunie până-n septembrie în Munţii Sebeşului.
Oieritul, activitate milenară cu tradiţie în istoria poporului român, a ajuns în perioada actuală un domeniu de vârf al agriculturii româneşti, cu mari posibilităţi de dezvoltare. Ţurcana este prima rasă de ovine care a populat, încă de pe timpul dacilor, meleagurile actuale ale României.
Crescătorii de oi din zona Sebeşului duc oile, de la începutul lunii iunie până la mijlocul lunii septembrie, pe păşunile alpine din Munţii Sebeşului, mai întâi La Cărări şi apoi pe Vârful lu Pătru şi Vârful Șureanu. De sute de ani, oierii din Loman, Tonea, Pleşi, localităţi aparţinătoare comunei Săsciori şi Purcăreţ, sau Plai, de pe Valea Pianului, la mijlocul lunii septembrie coboară oile din Munţii Sebeşului la păşunile şi fâneţele de pe dealuri şi la miriştele de porumb de pe Lunca Mureşului.
Această transhumanţă scurtă (pendulară), de la şes, deal şi munte, respectă, în această zonă, aceleaşi rute pe care le-au urmat şi strămoşii şi moşii oierilor actuali.
După mai multe interdicţii impuse de pesta porcină africană sau Covid-19, salutăm cu recunoştinţă şi bucurie orice eveniment care promovează oaia, produsele tradiţionale obţinute de la ovine, obiceiurile pastorale, portul popular şi folclorul.
Pe Valea Sebeşului, denumită Valea Frumoasei de către scriitorul Mihail Sadoveanu, în comuna Săsciori, satul Loman, aşezat “Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai”, a avut loc, în data de 12 septembrie, o amplă manifestare tradiţională, ”Coborâtul oilor” vărate în zona montană.
Aici, pe un deal cu un platou situat la 600 metri altitudine, denumit Plaiul Tulii, înconjurat de dealuri şi munţi falnici, împăduriţi, s-a amenajat o Expoziţie de ovine de rasă Ţurcană în 40 boxe, înconjurată de o mulţime de standuri cu produse tradiţionale obţinute prin prelucrarea laptelui, a cărnii şi a lânii de la ovine.
Deschiderea expoziţiei a fost oficiată de Dan Nicolae, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine Săsciori, cel care a dus greul organizării acestui eveniment, ajutat de Consiliul Judeţean al judeţului Alba.
Pe un timp frumos, în prezenţa a mii de participanţi veniţi din mai multe judeţe, aşezaţi de o parte şi de alta a unui culoar, a urmat apoi coborâtul a câtorva sute de oi Ţurcană oacheşe, însoţite de măgari şi flancate de câini ciobăneşti, într-o atmosferă de cântece tradiţionale din fluier.
Toţi participanţii au admirat aceste frumoase oiţe ale crescătorului Nicolae Turcu, răsplătite cu aplauze susţinute.
Apoi, vizitatorii au apreciat calitatea ovinelor expuse în boxe pe categorii. În cele mai multe boxe au fost prezentate ovine de Ţurcană oacheşe, specifice zonei. Satul Purcăreţ, care aparţine de comuna Pianul, a avut şi are cele mai tipice şi frumoase oi Ţurcane oacheşe. Acestea au conturul din jurul ochilor şi buzelor închis la culoare şi uniform conturate cu jarul (părul) de pe faţă de nuanţă alb-lucios, profilul capului drept, gâtul bine prins de trunchi, talia mijlocie, corpul armonios şi lâna lungă şi bine extinsă pe corp. Oacheşaprin aspectul ei este o oaie elegantă.
Cu oi Ţurcane oacheşe s-au evidenţiat crescătorii: Ioan Avram (Loc. Săsciori), Petru Avram (Loman), Ioan Jinar şi Petru Jinar (Tonea), Dumitru Lupu (Pleş), Paraschiv Petrescu (Pleş), Iulian Vlad (Pleş). La Ţurcană bucălaie a ieşit în evidenţă Constantin Bebeşelea (Sebeş).
Surpriza expoziţiei a fost prezentă în expoziţie rasa de oi Assaf specializată pentru lapte, cu talia şi greutatea corporală mare şi ugerul foarte dezvoltat, aduse de crescătorul Traian Bârsan (Răhău).
O impresie bună au făcut şi ovinele de rasă Cap Negru German, specializate pentru carne, proprietatea lui Gheorghe Petrescu din Petreşti.
Miile de vizitatori s-au delectat cu produse tradiţionale specifice zonei, iar Ansamblul Augustin Bena al Consiliului Judeţean Alba, Ansamblul Sufletul Lomânarului şi artişti consacraţi de la Ansamblul Cindrelul din Sibiu i-au bine dispus şi încântat cu un spectacol folcloric specific, într-o atmosferă minunată. La anul şi la mai mare!
un articol de
IOAN PĂDEANU
USAMVB Timişoara