Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Tomy, fermierul de vaci - două ferme de pus în albumul cu „AŞA DA”!

Publicat: 06 iulie 2018 - 02:12
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Fostul secretar de stat în MADR, Peter Tamas Nagy, este acum fermier şi creşte peste şase sute de vaci de carne din rasele Red Angus şi Black Angus, în localitatea Acăţari, din judeţul Mureş.

Prima dintre fermele lui Peter Tamas Nagy are ceva mai multă vechime, fiind începută acum aproape şapte ani cu un nucleu de 12 vaci Red Angus, crescută apoi la 20 de capete, pentru ca acum să ajungă la 160 de vaci efectiv matcă. Majoritatea animalelor pe care s-a lucrat până acum a provenit din Austria, Germania şi Danemarca, iar taurii şi materialul seminal au fost aduşi din Australia şi SUA.

Peter Tamas Nagy_b
Ferma de Red Angus dispune de o locaţie de iarnă în Acăţari şi de o tabără de vară, la munte, în localitatea Fântânele. Vacile pleacă în tabăra de vară imediat după ce au fost montate şi gestaţia verificată. Peter Tamas Nagy este medic veterinar şi dispune de ecograf pentru ca această activitate să fie mult mai aproape de ideal. Anul trecut, din 156 de vaci matcă s-a constatat gestaţia la 149 de capete, ceea ce este un procent foarte bun. Ferma dispune şi de stand de contenţie propriu şi de cântar, pentru o evidenţă bună a ameliorării.
Cea de-a doua fermă are doar doi ani şi este populată cu Black Angus. Numără 120 de vaci matcă, toate cu origini scoţiene. Locaţia acesteia este tot într-o zonă montană, aproape de Sovata, în localitatea Măgherani. Acolo, fostul secretar de stat are concesionate păşuni, pe când la Acăţari baza este terenul agricol cultivat cu lucernă, pe circa 70 ha din cele aproape 100 ha pe care le lucrează. În rest, cultivă porumb siloz (PR34Y02 de la Pioneer, la care a ieşit şi campion în producţie). Cele mai multe terenuri sunt în proprietatea familiei fermierului (aici terenul agricol costă acum, în medie, 5.000 euro/ha). Fiecare fermă are patru tauri din patru linii genetice diferite, pentru evitarea consangvinizării.
Locaţia din Acăţari este de luat în poză. Nici în Germania nu am întâlnit o fermă aşa de curată, organizată şi, pot să afirm, cochetă. M-am simţit cumva ca într-o fermă americană din filme. Nu exagerez deloc! Şi când te gândeşti că adăposturile au fost lucrate de cei trei oameni ai fermei, împreună cu un dulgher pensionar, mai că îţi vine să exclami WOW!

Ferma lui Peter Tamas Nagy_b

Casă bună şi masă pe săturate
Organizarea grupelor de montă, concentrarea fătărilor şi grija pentru furajare sunt preocupări care aduc reuşita. „La noi totul este într-o bună rânduială şi asta face ca rasa să se bucure de casă bună şi de masă pe săturate. Grija noastră este îndreptată spre cantitatea împlinită de calitate, ceea ce ne aduce un preţ bun. Aranjăm fătările pentru a putea vinde în trei tranşe compacte, cu tăuraşi finisaţi ca la... strung”, arată Peter Tamas Nagy. Decembrie, ianuarie şi februarie sunt lunile în care vacile fată. Viţeii rămân lângă vacă până la înţărcare, iar viţeii de două luni văzuţi de mine în fermă arătau ca în poveşti.
Furajarea pe timp de iarnă se face cu o remorcă tehnologică de 18 mc, una retehnologizată de fermier. Reţetele de furajare ţin cont de vârsta, sexul şi momentul în care se află animalele (gestaţie, lactaţie etc.), evitându-se astfel diferitele probleme (acidoza sau lactaţiile prea abundente). Cât priveşte curăţenia, aceasta se face zilnic, iar din două în două zile stratul de paie este reînnoit! Iar spaţiul dintre cele două adăposturi principale este pavat, ca în centrul Sibiului, pe mijloc cu pavele tip scoc şi cu instalaţie de scurgere a apei pluviale. Totul ca la carte, într-o fostă fermă socialistă pe care fermierul a răscumpărat-o de la o firmă de construcţii care dăduse faliment. Povestea aceasta este de scris într-un text separat. În care merită spus cum tatăl său, care a fost inginer mecanic auto într-un service, nu a uitat niciodată că face parte dintr-o familie de agricultori cu rădăcini până în secolul al XVII-lea.

Peter Tamas Nagy împreună cu tatăl său_b

Subvenţiile se duc în totalitate în tehnologizarea la superlativ a fermelor
„Dacă nu reuşim până la noul PAC să ne stabilizăm ca fermă cu profit în stare de a face faţă concurenţei pe o piaţă unică, putem spune că am pierdut competiţia!”, spune ferm fostul ministru adjunct al Agriculturii. Încă nu primise nici un leu din subvenţia pe 2017. „La noi totul este în perfectă orânduială, aşa că aşteptăm banii până la data limită legală, altfel APIA va fi nevoită să ne-o plătească din buzunarul statului şi cineva va răspunde în faţa Curţii de Conturi”, explică întârzierea fermierul fost secretar de stat în MADR. Tomy, „fermierul de vaci şi ţăran cu diplomă”, zâmbeşte aproape tot timpul, respirând aerul din preajma frumoaselor sale vaci. De mic i-au plăcut caii şi a călărit la nivelul de campion. Şi acum are un atelaj şi un cal de sport olandez cu care merge vara în ferme, ca un mic boier.
Cât priveşte brambureala de la APIA, recunoaşte că nu a reuşit să impună o viziune simplă şi predictibilă pentru calculul subvenţilor prin folosirea unui tabel de reconversie universal al tuturor activităţilor agrozootehnice, în aşa fel încât să nu existe decât o plată unică pe unitatea de suprafaţă echivalentă. Nu ca acum când sunt 82 de scheme şi toată paranghelia softuară de lângă această brambureală sofisticată!
Fermierul este mândru atât de utilajele sale noi, precum balotiera Krone Comprima cu înfoliere şi masă reglabilă şi cu set de cuţite, cumpărată de la Agrovest, cât şi de tehnica readaptată, necesară desfăşurării în „rânduială perfectă” a tuturor activităţilor. În plus, gândeşte pe poziţii viitoare absolut tot ce face. Spune că a constatat că idealul fermei pentru o familie ca a sa este de 120 vaci mamă, pentru fiecare rasă de vaci în parte. Ca să nu scape de sub control personal activitatea din fermă. Pentru că, orice s-ar spune, tot ochiul stăpânului îngraşă cel mai bine vita!

Viitoarele programe de minimis ar trebui să ţină cont de realitatea din ferme
Fostul secretar de stat spune că şi programul de minimis consumat era gândit pentru dezvoltarea sectorului prin rămânerea banilor în ţară. El făcuse ca tot programul să fie îndreptat pe materialul genetic valoros aflat deja în fermele româneşti la stadiul de viţele şi juninci. Dar ceva s-a schimbat fără ştirea sa în acel plan! Erau mai multe considerente care ar fi rotunjit frumos zootehnia noastră, dar încă nu e prea târziu pentru programele viitoare de minimis. Mai ales că acum doar asociaţia Aberdeen Angus, iniţiată alături de el, dispune de peste 30.000 de capete înregistrate oficial de către 650 de fermieri plătitori de cotizaţie! „La un moment dat aceste asociaţii formate în jurul registrelor genealogice se vor uni firesc, devenind o singură federaţie extrem de puternică, altfel presiunea pusă de piaţa unică pe fermierii locali va cerne absolut toate fermele care nu s-au pregătit să facă faţă concurenţei şi ele vor continua să-şi exporte subvenţia pe copite!”, spune, cu convingere, Tomy - fermierul de vaci!
Peter Tamas Nagy a dus mai departe stindardul de agricultori cu carte din familia sa. Acum deja observă că primii doi băieţi, din cei trei cu care l-a înzestrat soţia sa, care este economist, sunt atraşi de animale, dar şi de utilajele din fermă. Tractoarele nu mai au secrete pentru puştii de 14 şi 11 ani, iar mezinul de 6 ani se bucură de salturile viţeilor ca de ceva mai mult decât o privelişte oarecare. Tatăl său este zi de zi în fermă şi, vorba lui Tomy, noi aici suntem de la aprinsul becului dimineaţa şi până la stingerea lui seara târziu. Şi aşa se simte împlinit cum nu s-a simţit niciodată ca ministru!

 

OMUL GOSPODAR SE VEDE DE LA O POŞTĂ
Fostul secretar de stat Peter Tamas Nagy a lăsat lucruri frumoase în urma sa. Atât la ANZ, unde a fost preşedinte, cât şi la MADR. Ordine, disciplină şi pasiune. Poate prea mult suflet pus în decizii care nu au convenit întotdeauna celor din spatele său. Şi multă încredere zdruncinată. L-am întrebat unde se simte mai bine, în fermă sau la biroul din b-dul Carol nr 1?! Răspunsul a venit prompt şi cu un zâmbet larg: „Aici, la talpă, unde pot fi Tomy, ţăranul cu diplomă sau Tomy, fermierul de vaci! Pentru nimic în lume nu m-aş mai întoarce în administraţie. Locul meu e aici, printre animalele mele şi, desigur, alături de colegi dragi”.
Din spusele lui Peter Tamas Nagy, peste 20 de fermieri mici şi mijlocii au crescut în jurul fermei sale şi acum se vor uni într-o cooperativă integrată. În aşa fel încât să poată acoperi cerinţele pieţei cu marfă de calitate, în cantitate rezonabilă. Chiar a plusat, prognozând că în viitorul PAC, pentru ca vaca de carne să fie un motor al agriculturii româneşti, se vor acorda altfel de subvenţii în locul SCZ-ului actual, care şi-a atins maturitatea. Peter Tamas Nagy vede un sprijin financiar acordat strict pe calitatea carcasei produse în ţară. Astfel investiţiile în abatoare moderne din bani europeni vor deveni în sfârşit viabile, iar exportul de cereale se va limita prin folosirea acestora în finisarea carcaselor.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 5/210 (ediţia 15-31 martie 2018)

Vizualizat: 1538 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Agriplanta-Romagrotec 2018

Agriplanta-Romagrotec 2018

„Din pasiune pentru agricultură” este motto-ul sub care Agriplanta-Romagrotec reuneşte cu succes tot ce este mai important în agricultura românească începând cu primăvara lui 2011. Desfăşurat în câmp, pe o suprafaţă de peste 36 hectare, evenimentul îmbină trei componente care îi asigură eficienţa: expoziţie în câmp, loturi demonstrative şi demonstraţii cu maşini agricole.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

AgriPlanta - RomAgroTec 2017 În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tehnologia vertical tillage, în interpretarea Great Plains
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?