Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

TAVI BOŞMAN - exemplul ideal de instalare a tânărului fermier

Publicat: 10 aprilie 2018 - 00:15
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Tânăr bucureştean get-beget, organizator de evenimente în propria casă de vacanţă de la Comarnic, în judeţul Prahova. Pare descrierea unui individ din pătura de mijloc a mediului urban. Dar dacă mai spunem că tânărul creşte 17 vaci, 6 cai, 200 de oi şi 28 de porci, deţine o stână concesionată în vârful muntelui şi conduce o asociaţie a crescătorilor de animale, ne dăm seamă că vorbim despre exemplul ideal de instalare a tânărului fermier în mediul rural.

Este vorba despre Tavi Boşman, cunoscut fermierilor pentru implicarea şi participarea la evenimente agricole din ţară. Tânărul, trecut puţin de 30 de ani, a decis în urmă cu patru ani să îşi transforme casa de vacanţă într-o fermă de familie în toată regula. Atins de microbul agriculturii şi încurajat de pasiunea sa pentru cai, Boşman a hotărât să devină din mediator între autorităţi, companii şi fermieri, un crescător de animale „full-time”.

Tavi Bosman_b

Ferma: De patru ani ţi-ai început “cariera” în domeniul zootehniei. La cât s-a ridicat investiţia ta până în prezent?
Tavi Boşman: Cred că peste 60.000 de euro. La banii aceştia se adaugă caii, unele clădiri şi terenul, pe care îl aveam. Depinde foarte mult şi de nivelul la care vrei să faci ferma. Eu am construit grajduri din panouri sandwich, de exemplu. Dacă puneam doi pari şi o folie, nu mă costa mare lucru.

Ferma: Te întrebam de costuri, pentru că mulţi fermieri au spus că cei 50.000 de euro pe care îi poate accesa un tânăr fermier prin măsura dedicată nu sunt suficienţi pentru cineva care vine de la oraş şi vrea să îşi deschidă o fermă.
Tavi Boşman: Nu, nu sunt suficienţi. Iar acei bani nu se dau dacă nu ai ceva în spate. Dacă vii mâine din Bucureşti şi te duci la ţară, nu îţi dă nimeni acei bani. Trebuie să ai un istoric, un teren, nişte animale etc. Depinde pe ce te axezi. De fapt, banii aceia sunt pentru extindere. Termenul de “instalare” este impropriu.

Ferma: Am înţeles că ai un proiect de investiţii în care ai vrea să integrezi şi caii.
Tavi Boşman: Din primăvară aş vrea să fac turism ecvestru. Dacă tot avem stână şi păşuni, ne-am gândit să facem un traseu călare până la stână, să mâncăm acolo un bulz tradiţional şi apoi să venim înapoi sau să rămânem peste noapte la cabană.

Ferma: Cum vă descurcaţi cu păşunatul?
Tavi Boşman: Iarna aducem animalele acasă. Golul alpin îl păşunăm de la 1 iunie, la 1 septembrie şi în perioadele de primăvară şi toamnă păşunăm în zonele mai joase de pe lângă casă, fostele izlazuri comunale date în concesiune de către primărie. În total avem vreo 200 ha de izlaz.

Ferma: În unele zone au fost adevărate scandaluri cu păşunile. Voi cum aţi reuşit să intraţi în posesia lor?
Tavi Boşman: În Comarnic nu sunt multe animale. Aşa că fiecare s-a dus şi a licitat unde a putut să liciteze. De aici a şi venit nevoia de asociere. Individual nu am fi putut să o luăm. Am înţeles că este o lege care spune că la prima licitaţie au voie decât localnicii. Le-am explicat oamenilor că dacă nu ne unim, ne vom trezi că vine cineva din afara localităţii şi ne ia păşunea de sub nas.

Ferma: Totuşi, cum ai reuşit să creezi această asociaţie? Ştim foarte bine că problema asocierii este un punct foarte sensibil la noi.
Tavi Boşman: În momentul de faţă, în Comarnic sunt vreo patru-cinci asociaţii. Toata lumea şi-a făcut asociaţie, dar nu ştiu dacă ei au înţeles ce înseamnă asocierea. Eu sunt privit un pic aiurea în Comarnic. Unii spun aşa: „A venit ăsta din Bucureşti să ne zică ce să facem!” Le-am spus: “Ok! Nu vreţi să faceţi ca mine, faceţi ca voi”. Chiar unde am eu animalele mai există un crescător care are cam 100 de oi şi 5 vaci, care nu a vrut să se asocieze cu noi, căci el ştie să facă ciobănie şi noi nu ştim. Şi-a luat şi el o bucată de păşune şi fiecare stă pe bucăţica lui. El vinde pe marginea drumului cu bidonul de lapte şi cu caşcaveaua în sacoşă, noi vindem pe internet, livrăm la domiciliu, avem marfă ambalată, vidată.

Ferma lui Tavi BoÅŸmanClick pe poza pentru galerie!

Ferma: Cât de mult vă ajută statul?
Tavi Boşman: Pentru că suntem persoane juridice, nu beneficiem de tratamente veterinare gratuite din partea statului. Ceea ce mi se pare o inepţie. Oierii au mii de oi, sunt persoane fizice, nu sunt fiscalizaţi, dar primesc gratuităţi de la stat. Dacă ar fi după mine, eu n-aş da nici subvenţiile de la APIA. Aş da subvenţie pe producţie. Obligă-l pe fermier să vină cu factură că a vândut marfa, aşa cum s-a întâmplat anul acesta cu programul pentru tomate. O altă prostie mi se pare sprijinul cuplat. Toată lumea a luat bani pe sprijin, dar câţi dintre produşii finali au ajuns la maturitate? Statul dă 500-800 de euro pentru un viţel de rasă, ca apoi acesta să fie tăiat.
La fel este şi anul de referinţă pentru subvenţia la bovine. Unii au avut punga cu crotalii în dulap şi iau şi acum subvenţie, iar eu nu iau nici sprijin cuplat, nici subvenţie. Singurii bani pe care îi iau sunt cei de pe oi şi pe suprafeţe.

Ferma: Ce faci cu lâna?
Tavi Boşman: Lâna de acum un an o am prin nişte saci. Pe cea de acum doi ani am vândut-o cu 30-50 de bani/kg. Pe toată lâna pe care am avut-o am luat 150 de lei şi tunsul m-a costat 400 de lei.

Ferma: Aţi simţit vreun efect practic al programului „Alege Oaia”?
Tavi Boşman: Deocamdată nu. Nivelul este tot acela în care vine din când în când câte un om care vrea să cumpere un berbecuţ pentru proţap. Eu am fost la o acţiune organizate la Ploieşţi, pentru că la nivelul judeţului Prahova suntem doar patru crescători de oi autorizaţi DSVSA, dar nu s-a întâmplat nimic concret.

Ferma: În viitor vrei să dezvolţi mai mult un anumit sector din zootehnie?
Tavi Boşman: Nu. Vreau să îmi păstrez ferma mixtă. Şi oi, şi vaci, şi porci. Brânza noastră este mixtă, oaie şi vacă. La oi am cumpărat anul trecut nişte berbeci de carne şi în primăvară o să avem primii produşi. Să vedem ce se întâmplă. Încercăm să avem câteva oi de carne şi câteva de lapte. Nu suntem la nivelul să spunem: Gata! Ne lăsăm de vaci şi rămânem cu oile, că ies bani Deocamdată experimentăm şi încercăm să avem de toate. Vrem să ne creăm un grup de clienţi cărora să le putem oferi un porc de Crăciun, un miel de Paşti, pastramă, brânză şi caşcaval.

Ferma: Porcii în ce condiţii îi creşteţi?
Tavi Boşman: Avem 28 de porci, pe care toată vara i-am crescut cu zerul de la brânză. Practic, de asta îi şi creştem. În zerul rămas mai punem nişte tărâţe şi uruială şi asta este. Îi vindem clienţilor noştri obişnuiţi. De exemplu, în 2017 toţi porcii erau vânduţi din octombrie.

Ferma: Nu vă gândiţi să faceţi ferma bio?
Tavi Boşman: E foarte greu să facem povestea bio. O parte din furaje le cumpărăm. Iar pentru a fi bio trebuie să cumpărăm furaje bio, care nu prea se găsesc şi sunt destul de scumpe. De exemplu, păşunile alpine unde pasc oile vara sunt bio. Pe acolo nu s-a mai dat cu azot de pe vremea lui Ceauşescu. De atunci nu s-a mai dat cu nimic. Dar nu ai certificare...

Ferma: Ar fi o idee să cumpăraţi şi capre? Valoarea adăugată a produselor este mai mare?
Tavi Boşman: Sunt destul de greu de îngrijit. Fugim după ele pe păşunile alpine de ne vine rău. Am avut 3 capre, 4 zile. Pe una dintre ele am găsit-o pe casă. Nu ştiu cum a ajuns acolo. Deocamdată nu capre.

Ferma: Care ar fi ţintele de dezvoltare a fermei de animale pentru anul 2018?
Tavi Boşman: Aş vrea să ajung la 25 de vaci de lapte. Acum am 9 vaci şi 8 juninci. La oi aş vrea să ajung pe la 250-300 de oi.

Ferma: Te gândeşti să devii şi producător autorizat de produs montan?
Tavi Boşman: Că să faci produs montan, trebuie să ai centru integrat de lapte. Practic, este vorba de două camere în plus la fermă. În ianuarie le realizez, ca să mă pot autoriza la DSVSA pentru producere de brânză ca produs montan. Nu ştiu cât contează brandul de Pordus Montan şi câţi producători sunt autorizaţi la nivelul judeţului Prahova. Când le-am spus (membrilor asociaţiei - n.r.) că vreau să înregistrez telemeaua, urda, caşcaveau şi brânza de burduf, au rămas şocaţi. E greu să îi faci pe oamenii de la ţară să înţeleagă ce e aia fiscalizare, produs montan etc.

 Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/206 (ediţia 1-31 ianuarie 2018)

Vizualizat: 2447 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tehnologia vertical tillage, în interpretarea Great Plains

Tehnologia vertical tillage, în interpretarea Great Plains

Pentru o gestionare eficientă a resurselor de apă, Great Plains a creat special o serie de echipamente adaptate aşa-numitei tehnologii verticale de prelucrare a solului (vertical tillage), prin intermediul căreia se urmăreşte înlăturarea straturilor compactate din sol, încorporarea rezidurilor vegetale şi asigurarea unui pat germinativ optim pentru însămânţare.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

AgriPlanta - RomAgroTec 2017 În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agriplanta-Romagrotec 2018
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?