Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Tânăr oier: Ceilalţi crescători mulg de la o sută de oi cât mulg eu de la 20

Publicat: 12 februarie 2021 - 16:32
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Deşi nu avea vreo legătură directă cu agricultura, tatăl său fiind tâmplar, Alex s-a apucat de creşterea oilor din pasiune. Pornind cu o investiţie iniţială de 5.000 de euro  - 25 de mieluţe şi doi berbeci – tânărul şi-a propus să ajungă în viitorul apropiat la un efectiv de 90 de capete, pentru a avea animale în lactaţie pe tot parcursul anului. 

 

Casă, masă, rasă...

 

„Vreau să am trei grupe de câte 30 de animale cu care să pot gestiona producţia de lapte şi fătările. Animalele mele dau un randament foarte bun şi constant, pentru că eu nu le exploatez la maximum şi le asigur tot confortul şi hrana sănătoasă de care au nevoie. Prin selecţie continuă se poate ajunge, desigur, la producţii superioare. Dar aici intervin şi condiţiile de furajare. Animalele mele sunt hrănite cu fân de lucernă, fâneaţă, orz, şrot de soia şi premix pentru oi de lapte”, argumentează tânărul. „Principiile noastre sunt clare şi respectă acea regulă sfântă care spune că dacă vrei să faci performanţă trebuie să ai casă, masă şi rasă!”, îl completează tatăl său - Virgil, care este motivat de ideea de a produce pe plan local şi a nu mai depinde atât de mult de importuri.

oi Lacaune la aparatul de muls 2_b 

Brânzeturi premium

 

De partea de procesare se ocupă mama sa, Delia. Ea preia laptele acasă şi îl prelucrează. Face diferite brânzeturi, de la telemea şi caş, până la tot felul de specialităţi, cum ar fi brânză cremă cu sâmburi de dovleac sau cu paprika, caş cu miez de nucă. „Încercăm să ne orientăm spre o piaţă mai nişată. Pe viitor poate vom face şi ceva combinat cu miere. Cel mai rafinat produs şi cel mai căutat este brânza cremă cu seminţe de dovleac. Tot ce producem vindem. De exemplu, acum nu avem absolut nimic pe stoc. Aproape că nu facem faţă cererilor. Dar lucrăm cu liste de aşteptare şi în final toată lumea este mulţumită”, m-a asigurat Alex.

Oi Lacaune_b 

Clientelă fidelă

 

Neavând cantităţi mari, acesta a fost obligat să-şi proceseze singur laptele, recunoscând că cel mai greu i-a fost să stârnească acea curiozitate a consumatorului. „De aceea noi ne-am limitat la a vinde produsele noastre pe plan local, deşi oferim calitate premium. Avem clientela noastră, unii sunt chiar abonaţi. Facem şi livrări la domiciliu în Arad pe bază de comenzi. Mai vindem sâmbăta şi la piaţă. Am avut parte de o publicitate favorabilă din partea celor care ne cunosc deja produsele, mai ales prin intermediul reţelelor de socializare”, admite tânărul fermier.

 

Discriminare: niciun leu de la stat pentru mica fermă de elită

 

Alex Culda - Api-Lacti Farm furaj_b

„Pentru subvenție ar trebui să am măcar 50 de capete, iar mie la 20 şi ceva de ani, fără o investiţie mare, mi-ar fi fost imposibil să îndeplinesc acest criteriu. Ceilalţi crescători mulg de la o sută de oi cât mulg eu de la 20. Unde mai pui că dacă aş avea o sută de oi la muls şi o producţie medie zilnică pe cap de animal de 3 litri, ar trebui să procesez o cantitate foarte mare de lapte şi pentru asta aş avea nevoie deja de o mică fabrică de prelucrat laptele”, afirmă Alex.

O altă piedică pe care a întâmpinat-o până acum se referă la sprijinul cuplat acordat pentru animalele cu origine care produc lapte în zona de câmpie. „E nevoie de un efectiv minim de 150 de animale. Cei de la minister ar trebui să-i sprijine şi pe cei care fac selecţie cu un număr mic de animale. Pentru că selecţia nu o poţi face cu un număr mare de animale. E greu de ţinut sub control 500 de oi, pe când mie cu o sută mi-ar fi mult mai uşor. Sunt cu ochii pe ele tot timpul, le cunosc mult mai bine. Le ştiu ascendenţa fiecărui animal. Montele mele sunt dirijate”, se justifică viitorul zootehnist.

 

Cu gândul la propriul abator

 Alex Culda - Api-Lacti Farm_oi Lacaune 1_b

Anul acesta probabil va obţine şi primii bani de subvenţie, în condiţiile în care va reuşi să atingă numărul minim de oi mame în exploataţie, respectiv 50. Cu suma pe care o va încasa speră să-şi acopere măcar costul tratamentelor. Dacă totul va decurge conform planurilor, în viitor şi-ar dori să înfiinţeze şi un mic abator în care să sacrifice animale. „Dar nu m-aş rezuma doar la asta, ci aş vrea să îmi procesez carnea şi să venim pe piaţă cu specialităţi din carne de oaie - pastramă, carne de mici, cotlet, cârnăciori, carne pentru grătar, etc. Şi astfel aş vinde direct de la producător, fără intermediari”, încheie tânărul arădean.

Cum a pus Alex bazele fermei sale, cum furajează şi cum mulge oile Lacaune citIţi AICI!

Alex Culda cu oaia Lacaune_b

STABULAȚIE VS. PĂȘUNAT
Până acum, Alex Culda nu a luat nici o subvenţie pentru că, spune el, în România, regulamentul de eligibilitate pentru subvenţia pe cap de oaie e destul de prost gândit. În sensul că nu se face diferenţa între un crescător care ţine animalele pe câmp fără costuri de stabulaţie şi altul care are în exploatare oi de rasă ce necesită o îngrijire mai specială.


un reportaj de
LIVIU GORDEA

Vizualizat: 12146 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Combina John Deere S770i in ferma ITC Seeds!

Combina John Deere S770i in ferma ITC Seeds!

Dupa două campanii de recoltat cu combina John Deere S770i cu heder de tip vario de 9 metri rezultatele au fost pe măsura aşteptărilor. „Am recoltat într-o singură zi peste 230 de tone, în condiţiile în care oricum s-a ieşit târziu în câmp. Cu această combină poţi recolta fără probleme 35 de hectare într-o zi. Şi în condiţiile noastre de lucru, că intrăm la recoltat la ora 11-12 şi terminăm la 9 seara. Pentru că noi suntem producători de sămânţă şi trebuie să avem umiditatea corectă, să curăţăm foarte bine combina, şi nu doar de la o cultură la alta, chiar şi între diferite soiuri de grâu” - Willy Tavares

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?