Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Sus, la stâna din Paltinul

Publicat: 16 septembrie 2018 - 00:40
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Soţii Alexandru (Săndel) şi Monica Drăgan din oraşul Novaci, jud. Gorj, ţin cu dinţii de tradiţia oieritului, altădată ocupaţia de căpătâi a novăcenilor, abandonată însă de-a lungul timpului de multe familii. Vară de vară, soţii Drăgan îşi urcă turma de }urcane bucălăi la stâna din Paltinul, un loc situat în hăul dintre muntele Păpuşa (2136 m) şi muntele Mohoru (2337 m), la liziera pădurii de molid. Din fericire, oierii pot ajunge la stână cu maşina de teren, pe un drum care se desprinde pe mâna stângă din şoseaua Transalpina şi taie de-a curmezişul versantul înierbat al muntelui. 

În timp ce coborâm cu maşina condusă de Săndel, pe drumul muiat de ploi, muntele Mohoru, vizibil prin parbrizul limpezit de ştergătoare, creşte şi ocupă aproape tot orizontul. Mohoru nu are svelteţea Păpuşii, e o matahală de munte, aglomerare masivă de ţancuri şi pietriş. Oierul opreşte maşina în faţa stânei. Ne întâmpină ploaia vânzolită de vântul puternic, dar şi câţiva câini ciobăneşti pe care stăpânul lor îi îndepărtează cu vorba neaoşă ”cuşti, mă”! Turma de sterpe (mânzările - oile cu lapte - sunt încă în vale, în apropierea oraşului Târgu-Cărbuneşti) se pierde printre pâlcurile de molizi. Intrăm în stâna construită din bolţari şi acoperită cu tablă ondulată, o construcţie solidă, de modă nouă, care nu mai scârţâie din toate încheieturile, ca bătrânele stâni din bârne de brad, când vântul îşi face de cap peste coastele munţilor.

Soţii Alexandru şi Monica Drăgan din oraşul Novaci_b

Oieri tot mai puţini
Monica Drăgan e deja aici, tocmai a aprins focul să prepare balmoşul. Pentru ea, ziua începe la 4 dimineaţa şi se termină deseori la miezul nopţii. Muncesc mult soţii Drăgan, ca să îngrijească turma de câteva sute de oi. Cei doi copii ai lor, un fiu şi o fiică, au absolvit facultatea (IT, respectiv Drept) şi lucrează departe de Novaci. Femeia îmi spune că au rămas puţini oieri faţă de odinioară, când ”la trei case, două erau de crescători de oi”. Cei care au ales să continue, şi-au înmulţit însă oile. ”Aveam 4-500 înainte, acum m-am dus la 7-800”, ne spune Sandu, în timp ce ne aşezăm fiecare pe unde ne vine bine, pe paturi sau pe scaune. În scurt timp, specialiştii grupului, profesorii Nicolae Dragomir, Ioan Pădeanu şi Ludovic Cziszter, îl iau în primire pe oierul nostru şi-l supun unui tir de întrebări ca nişte reporteri pe vreun politician ieşit la o conferinţă de presă. Numai că spre deosebire de mulţi politicieni care nu fac nici o brânză, novăceanul munceşte cât e ziua de mare ca să scoată pe piaţă telemea bună, pe gustul mesenilor.

Soţii Alexandru şi Monica Drăgan din oraşul Novaci_b

Infrastructură în vârf de munte
Alexandru Drăgan este membru al Asociaţiei Crescătorilor de Ovine din Novaci, afiliată la Asociaţia ”Păstorul Crişana”, cu sediul în Arad şi deţinătoare a Registrului Genealogic pentru rasa }urcană, cealaltă deţinătoare fiind Asociaţia Crescătorilor de Ovine ”Dacia” din Hunedoara. De anul trecut, oierul novăcean şi-a înscris oile în COP.
Stâna din Paltinul a fost construită de Obştea Novaci, proprietară a păşunii. Familia Drăgan a închiriat aici două sute de hectare. Mai are o păşune închiriată pe partea cealaltă a văii, pe un versant al muntelui Mohorul. Subvenţia pentru păşune este încasată de Obşte, în proporţie de 90%. Oierii încasează 10% şi nu mai plătesc nici un leu drept chirie. Contractul a fost încheiat în 2015 şi este valabil până în 2020. Avantajul major al deţinerii acestei păşuni este accesul auto. Monica şofează la rândul ei o maşină de teren (de producţie autohtonă), deşi nu coboară prea des în Novaci, rămânând mai tot timpul la stână, ca să prepare telemeaua şi alte sortimente de brânzeturi. Uitate sunt timpurile când bagajele erau cărate pe spinarea măgarilor. Un alt avantaj al păşunii unde îşi duce familia Drăgan turma este existenţa aici a unei stâne solide, cu două camere, patru paturi, cu podea din beton. Arată mai degrabă a cabană decât a stână.

Soţii Alexandru şi Monica Drăgan din oraşul Novaci_b

Telemeaua de Novaci
Telemeaua produsă aici ajunge la toamnă pe taraba din mica piaţă agroalimentară a oraşului Novaci sau, cel mai departe, la Târgu-Jiu. Din păcate, în pieţele marilor oraşe nu găseşti telemea vândută sub numele de ”Telemea de Novaci”. Ar trebui poate ca asociaţiile de profil şi autorităţile publice locale să înregistreze la OSIM o astfel de denumire, afiliindu-i şi pe oierii din comunele din apropiere (Crasna, Baia de Fier, Polovragi) pentru a impune acest brand local în marile fluxuri comerciale. În Novaci funcţionează o făbricuţă de brânzeturi, dar procesează numai lapte de vacă. Un procesator de lapte de oaie funcţionează la 40 de km depărtare, în oraşul Horezu. Dacă ar livra toţi oierii laptele către procesator, n-am mai avea pe masă telemea produsă în stână, în mod tradiţional. E bună procesarea industrială, dar producţia tradiţională de brânzeturi, aici, la 1700 de m altitudine, merită salvată.

Soţii Alexandru şi Monica Drăgan din oraşul Novaci_b


TRAIUL ŞI MUNCA FAMILIEI DRĂGAN, PE SCURT
Iată ce a răspuns Alexandru Drăgan întrebărilor venite din partea specialiştilor echipei proiectului „Viitor pentru sate”, vizând principalele aspecte ale îndeletnicirii de creştere şi exploatare a ovinelor.
Transhumanţa - ”Mergeam înainte în Banat şi în Bărăgan, dar de câţiva ani nu am mai plecat”.
Ciobanii - ”Îi găsesc tot mai greu. S-au dus pe dincolo. Sunt plătiţi mai bine. Îi plătim şi noi, dar nu aşa cum primesc prin alte ţări”.
Animalele sălbatice - ”Mai vin, îşi iau partea lor. N-am depus acte ca să primesc despăgubiri. Nu numai animalele sălbatice sunt un pericol pentru oi. Odată a venit o viitură de pe munte şi mi-a omorât 20 de oi. Le-am văzut amestecate cu pietrişul”.
Păşunea - ”Aici nu e iarbă bună ca la şes. Iarba cea mai bună e pe lângă izvoare şi pe aici, prin apropierea stânii, dar sus, pe munte, e negară şi oile nu o prea mănâncă, mai ales dacă nu mai e fragedă”.
Laptele - ”Iau 100 de litri de la 450 de oi. După Sânziene, laptele scade”.
Brânza - ”O vindem la piaţă în Novaci. Avem acolo o tarabă şi merge soţia să vândă. Mai vin şi cumpără şi de acasă, clienţii care ne cunosc”.
Berbecii - ”Am berbecii mei. Am mai şi cumpărat, dar mă bazez pe berbecii din turma mea. Mai facem şi schimb de berbeci, noi, crescătorii de oi din Novaci. Facem şi noi o selecţie, obţinem berbeci mai buni decât cei pe care îi cumpărăm”.
Lâna - ”Anul acesta nu mi-am scos cheltuielile. Am plătit 4 lei pentru tunsul unei oi. Au venit nişte comercianţi şi mi-au oferit 50 de bani pentru 1 kg. Nu le-am dat lâna”.
Comerţul cu ovine - ”Mi-am primit banii, dar după trei săptămâni. Noi dăm mieii, completăm carnetul de comerciant şi apoi aşteptăm să ne dea banii. Nu s-a întâmplat să nu-i primim, aşa cum au păţit-o alţii”.
Concediul de odihnă - ”Nu cred că am avut vreodată concediu de odihnă. La noi nu e odihnă. Când nu sunt aici, trebuie să fiu jos, să strâng fânul, să am nutreţ pentru animale la iarnă. Lângă oi trebuie să stai tot timpul”.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 15/220 (ediţia 1-14 septembrie 2018)

Viitor pentru sate_b

Vizualizat: 2422 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat

Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat

Portofoliul de utilaje pentru prelucrarea solului şi semănat, prezentate de Amazone la Agriplanta 2018, a cuprins: plugul Hektor, discul Catros+ 5002-2TS; combinatorul Ceus 4002-2TX Super şi Cenius 4000, precum şi semănătoarea de prăşitoare ED 6000-2C Special şi semănătoarea pneumatică Cirrus 6003-2.

Interviu cu Liviu Zimcea - reprezentant Amazone în România

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Cons DDA - semănătorile Monosem şi combina pentru lavanda Noile tractoare Zetor Utilix şi Hortus
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?