Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Sus, în deal, mi-e stâna şi mi-e casa...

Publicat: 05 octombrie 2009 - 20:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten
Sunt oameni care au o chemare aparte spre un anumit domeniu. Pe unul dintre ei l-am întâlnit în Şardul Nirajului, judeţul Mureş, în mijlocul unei turme de oi.

Click pe poza pentru galerie!

Glumeţ, dar harnic

Sandor Kovacs, în vârstă de 40 de ani, este proprietarul unei stâne de oi de toată frumuseţea. Cadrul natural în care este amplasată stâna, precum şi simplitatea şi bunul gust al construcţiilor, te fac să-ţi doreşti, orăşean fiind, măcar o mică vacanţă în acele splendide locuri.

Sandor este un cioban jovial, gata mereu să spună o glumă sau să istorisească o păţanie cu lupi sau urşi, evenimente pe care le trăieşte frecvent la stână. Dar în spatele aerului vesel se ascunde un temperament de om muncitor, care, indiferent de greutăţi, merge înainte.

A început oieritul cu trei oi şi un berbec în 1987. Acum are un efectiv de patru sute de ovine, din care 320 oi mame, rasa Ţurcană.

La stână are un generator de curent şi patru fântâni, care-i sigură necesarul de apă. Are 60 de hectare de teren proprietate personală şi 30 de hectare luate în arendă. Păşunile sale nu sunt stropite decât de ploia care cade din cer.

Totul e natural. Nimic chimic nu atinge stâna lui Sandor. Laptele muls manual este făcut caş, iar acesta este vândut la un magazin din Târgu Mureş.

Problema numărul unu pe care o are Sandor, ca de altfel majoritatea crescătorilor de ovine, este valorificarea mieilor. Sandor îi vinde pe unde apucă.

La piaţă, de Paşte, la intermediari, ba odată chiar un arab, cumpărător direct, i-a trecut pragul pentru a-i cumpăra mieii. Este ajutat la treburile stânei de trei ciobani şi de familie, soţia şi cei trei copii ai lor.

Munceşte din zori până-n seară, dar are satisfacţia că face ceea ce îi place şi că trăieşte bine de pe urma muncii depuse.

Turma lui Sandor arată impecabil, păşunile la fel. Cei şapte câini care asigură paza la stână sunt şi ei nişte exemplare deosebite. „Câinii sunt foarte importanţi la o stână. Trebuie să fie şi impunători ca prezenţă, dar şi eficienţi. Cu dulăii mei nu mi-e frică nici de lupi, şi nici de urs”, ne spune Snador, mângâindu-şi cu drag patrupedele.


Birocraţia i-a încurcat socotelile

De când ţara noastră a intrat în UE, Sandor ştie că trebuie să respecte nişte reguli noi. Dar nu vede modalitatea prin care poate să facă asta. A încercat să acceseze un program Sapard, dar din cauza faptului că nu are intabulat tot terenul pe numele lui, nu a reuşit.

S-a lovit de barierele birocratice, care l-au plimbat de la un serviciu la altul şi l-au făcut să renunţe. Cel puţin pentru moment. Intenţionează totuşi, ca pe viitor, să acceseze un program de finanţare pentru modernizarea stânei.

De asemenea, a depus cerere pentru brevetarea caşului pe care-l face drept produs tradiţional. A absolvit şi un curs de prelucrare a laptelui, organizat de OJCA Mureş.

Cu acest curs şi cu faptul că are peste trei sute de capete, a reuşit să se încadreze la subvenţia pentru exploataţii agricole. „Înainte, câştigul ciobanului a fost mielul. Anul trecut a fost subvenţia. Să vedem ce o să fie anul acesta”, se întreabă Sandor.


Greu cu mentalitatea oamenilor...

De o lună de zile, Sandor face parte din Asociaţia Regională a Crescătorilor de Ovine şi Caprine de pe Valea Nirajului şi Valea Târnavei. În asociaţie este primit orice crescător care are cel puţin 25 de caprine sau 50 de ovine.

Momentan, nu este definitivat numărul de membri, dar planurile de viitor sunt clar stabilite. Asociaţia îşi propune înfiinţarea unei fabrici de procesare a laptelui şi obţinerea unui brand de renume.

De asemenea, se intenţionează şi achiziţionarea unor linii de abatorizare mobile, care să treacă pe le toţi oierii şi, în momentul în care se adună o cantitate suficientă de carne, aceasta să fie livrată direct unor beneficiari, eliminându-se astfel paguba produsă de intermediari.

Un alt scop declarat este realizarea unei baze de date computerizată, care să indice permanent efectivele dispuse pentru sacrificare, precum şi cantităţile de lapte livrate.

Totul va duce spre o negociere directă cu cumpărătorii şi spre o creştere a preţului pe care membrii asociaţiei îl vor obţine pentru produsele lor.

Dar, pentru că mereu există un dar, mai e de lucru la mentalitatea oamenilor. „Când vrea unul ceva, nu vrea altul. Nu reuşim încă să ne punem de acord în multe privinţe, dar sunt convins că, în final, oamenii vor înţelege că doar împreună ne putem impune punctul de vedere şi doar dacă suntem puternici putem să nu ne mai lăsăm jecmăniţi de bişniţarii care îşi însuşesc, fără muncă, aproape 50% din beneficiul nostru”, ne spune, cu optimism, Sandor Kovacs.


Articol publicat în revista Ferma nr. 09 (53) - octombrie 2007.
Vizualizat: 429 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?