Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Suplimentul minune din hrana mieilor şi iezilor

Publicat: 26 martie 2021 - 18:30
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Cum putem hrăni suplimentar mieii şi iezii sugari cu fân şi concentrate, fără a le crea tulburări digestive? Prin adăugarea în raţie a pre şi probioticelor. Ce sunt şi cum le folosim?

Termenul de probiotic îl auzim tot mai des când se vorbeşte de hrănirea mieilor şi iezilor, dar ce reprezintă el, de fapt?

 

Bacterii care refac echilibrul intestinal

 

Pentru a înţelege mai bine, dau un exemplu din viaţa noastră cotidiană. Mergem la medic cu o problemă de sănătate şi ne prescrie un antibiotic, dar ne recomandă asocierea lui cu un probiotic, care este, de fapt, un amestec de bacterii benefice care menţin echilibrul microbiotei intestinale, adică a microorganismelor ce se găsesc de obicei în intestine. Cu alte cuvinte, antibioticul distruge la nivel intestinal atât bacterii responsabile de infecţii, cât şi bacterii care deţin funcţii importante în menţinerea sănătăţii organismului. Prin pastilele cu probiotice, noi colonizăm din nou intestinul sau cel puţin menţinem un echilibru, pentru ca în final să nu manifestăm tulburări digestive (diaree).

miei sugari 3_b 

Nu dereglaţi pH-ul ruminal la tineretul sugar!

 

La miei şi iezi, dar şi la tineretul şi adultele din speciile ovine şi caprine, situaţia este mai complexă.
La tineretul sugar, odată cu ingesta de fân şi concentrate distribuite suplimentar faţă de laptele matern, în rumen pătrund microorganisme care treptat se înmulţesc şi digeră furajele cu un conţinut ridicat de celuloză şi nu numai. Acestea se numesc simbionţi ruminali şi sunt reprezentate, în principal, de bacterii, protozoare (organisme unicelulare) şi fungi (ciuperci). Numărul şi structura lor depind foarte mult de tipul furajelor ingerate. De exemplu, dacă în raţie adăugăm mai multe concentrate (porumb, orz, ovăz, etc), se creează un mediu mai acid în rumen. Dacă creşte aciditatea, o parte dintre simbionţii ruminali sunt distruşi şi se înmulţesc populaţiile care rezistă la un mediu mai acid. O nouă structură de simbionţi ruminali se formează în 10-12 zile.

 

3 modalităţi de prevenire a tulburărilor digestive

 

Fiecare crescător de ovine/caprine a observat că dacă schimbă raţia brusc, animalele fac de multe ori diaree. Această tulburare digestivă se poate observa, cel mai frecvent, primăvara când le scoatem la păşune şi ingeră cantităţi mari de masă verde.

  1. Obişnuirea cu furajele verzi din păşune. Preventiv se recomandă un tain de fân dimineaţa şi creşterea progresivă a perioadei de păşunat. În decurs de aproximativ 10 zile, simbionţii ruminali vor avea o structură care să reziste noului pH şi sunt capabili să digere furajele verzi.
  2. Probioticele suplimentate prin furaj au efect pozitiv asupra creşterii şi producţiilor obţinute, deoarece prin administrarea acestora noi adăugăm, de fapt, prin hrană, microsimbionţi în rumenul rumegătoarelor. Efectul cel mai puternic se poate observa la miei şi iezi în perioada de alăptare. Prin distribuirea probioticelor, noi ajutăm colonizarea rumenului cu bacterii benefice şi modificarea fiziologiei tractusului digestiv (secreţia salivară, motilitatea rumenului, cantitatea de lichid şi a particulelor ce se găsesc în acesta).
  3. Prebioticele. Pentru ca activitatea să fie mai puternică, putem adăuga şi prebiotice (vitamine, microminerale, glucoză, etc), nutrienţi responsabili de crearea unui mediu în care microsimbionţii se pot dezvolta.

hrana suplimentara iezi 5_b 

Un probiotic uşor de procurat

 

Produsele pe bază de pre şi probiotice pentru rumegătoare pot fi achiziţionate din farmaciile veterinare, sub formă lichidă - se administrează per os (pe gură) cu o seringă - sau sub formă uscată - se încorporează în amestecul de concentrate. Un produs la îndemâna tuturor crescătorilor este drojdia de bere (Saccharomyces cerevisie). Numele nu ne spune nimic la prima vedere, dar de cele mai multe ori pe prospectul unui produs probiotic este trecută denumirea ştiinţifică.
• De ce am ales drojdia? Pentru că aceasta are următoarele efecte:

- peretele celular este bogat în fosfor;
- are capacitate superioară de înlăturare a oxigenului (creează mediu anaerob);
- stimulează dezvoltarea bacteriilor ruminale anaerobe benefice şi a celor care digeră fibra;
- stimulează creşterea şi activitatea bacteriilor utilizatoare de acid lactic;
- îmbunătăţeşte utilizarea azotului în rumen;
- îmbunătăţeşte pH-ul ruminal şi influenţează pozitiv digestia prin mărirea concentraţiei în enzime digestive esenţiale.

• Cum o administrăm? O adăugăm în amestecul de concentrate în proporţie de 0,3-0,5%. Este recomandat să fie sub formă de granule (deshidratată).
• Cum influenţează dezvoltarea mieilor? Efectul drojdiei de bere şi a altor probiotice selecţionate comercializate de firme de profil a fost testat la Staţiunea Didactică a USAMVB Timişoara şi la SCDCOC Caransebeş (ADER 10.2.1.) pe miei în perioada de alăptare şi înţărcaţi. Produşii au fost sănătoşi (fără tulburări digestive) şi au depus un spor de creştere semnificativ mai mare decât cei care nu au primit acest probiotic în amestecul de concentrate. La calculul eficienţei economice, valoarea sporului de producţie a fost mai mare decât cheltuiala cu achiziţia probioticului, adică se obţine profit.

iezi sugari - Sursa Caprirom_b

Sursa: Caprirom

ŞTIAŢI CĂ...?
În ţările din vestul Europei, utilizarea probioticelor în hrana rumegătoarelor este practicată ca o variantă pentru a limita utilizarea antibioticelor, în special în cazul tulburărilor digestive. Nu putem decât să încurajăm şi fermierii din ţara noastră să le folosească!

Pentru a citi şi alte articole despre pre şi probiotice în hrana animalelor, click AICI!


un articol de
SORIN-OCTAVIAN VOIA
USAMVB Timişoara

Vizualizat: 994 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Scottish Highland - vaca scoţiană, rasa care se întreţine singură

Scottish Highland - vaca scoţiană, rasa care se întreţine singură

Proprietarul uneia dintre cele mai mari ferme de bovine Scottish Highland din România, Nicolae Ibăşfălean, vrea să-şi lichideze afacerea înființată în urmă cu 12 ani. Pare cumva greu de înţeles, însă după ce am stat de vorbă cu fermierul, am convingerea că nu prea e cale de întoarcere. Lipsa motivaţiei, înaintarea în vârstă şi mai ales faptul că îi este tot mai greu să găsească oameni de încredere care să se ocupe de activitatea din fermă l-au determinat pe cel mai cunoscut crescător de vaci Highland din judeţul Sibiu să ia foarte serios în calcul opţiunea de a renunța la efectivul de animale. Printre argumente s-ar mai putea adăuga, desigur, şi dezinteresul românilor pentru carnea de vită premium. Pentru că, până la urmă, degeaba ai un produs de calitate dacă nu îl poţi valorifica.

Un reportaj de LIVIU GORDEA

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?