Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Stresul şi performanţele reproductive la scroafe

Publicat: 18 mai 2010 - 10:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Deseori avem tendinţa să considerăm stresul ca pe ceva ce ne aparţine nouă, oamenilor, în exclusivitate, pentru că noi ne confruntăm cu grijile zilnice, cu lipsa banilor, cu solicitările copiilor, cu incertitudinile zilei de mâine etc., cu factorii cotidieni stresanţi. Dar câţi ne-am gândit la faptul că şi animalele suferă de stres şi că acesta poate avea o influenţă negativă asupra performanţelor reproductive ale scroafelor şi scrofiţelor?

Click pe poza pentru galerie!

Stresul, ca noţiune, are o sumedenie de definiţii, însă la modul general, acesta reprezintă incapacitatea organismului animal de a se adapta la condiţiile de mediu pe care le avem în fermele noastre.
Vom încerca să rezumăm în continuare funcţiile reproductive ale femelelor afectate de stres şi, mai ales, cum anume se petrec astfel de fenomene.

 

Instalarea pubertăţii la scrofiţe

Momentul instalării pubertăţii la scrofiţe depinde de numeroşi factori, dificil de controlat. Se pare că la această categorie de femele stresul are un efect pozitiv în declanşarea funcţionării aparatului reproductiv.

De altfel, este cunoscut faptul că în multe ferme, scrofiţele sunt grupate şi mutate în mod repetat - deci stresate - tocmai pentru a li se stimula declanşarea căldurilor.

Cauza? Eliberarea în sânge a unor cantităţi ridicate de corticosteroizi. Acelaşi lucru se observă şi la scrofiţele care au fost transportate de la o fermă la alta, efectul fiind identic: stimularea apariţiei şi manifestării căldurilor. Este interesant de notat că un comportament agresiv al îngrijitorilor asupra grupului de scrofiţe nu are acelaşi efect.

Un rol determinant în instalarea pubertăţii la scrofiţe îl are expunerea acestora la prezenţa masculilor. Totuşi, trebuie remarcat că scrofiţele reacţionează diferit la modul de expunere.

Astfel, contactul zilnic şi individual cu vierul, chiar dacă e un eveniment stresant, are efect invers asupra scrofiţei, declanşarea căldurilor fiind întârziată. Dimpotrivă, atunci când contactul vierului se realizează cu un grup de scrofiţe, efectul stimulativ este vizibil.


Fecundaţia şi dezvoltarea embrionilor şi a fetuşilor

Este cunoscut faptul că întreţinerea animalelor în spaţii limitate determină apariţia diverselor stereotipii (ticuri) cauzate de acelaşi stres cronic.

În cazul scroafelor cu astfel de ticuri s-a observat o reducere importantă a numărului de purcei fătaţi vii, chiar dacă ulterior nu au fost semnalate diferenţe între purcei în privinţa sporului zilnic până la înţărcare.

Un efect nefast asupra funcţiei de reproducere a scroafelor îl are şi frica faţă de om, acest factor stresant conducând la o scădere dramatică atât a numărului de purcei fătaţi per an/scroafă, cât şi asupra ratei fătării sau a numărului de purcei fătaţi vii/fătare.

Cu toate acestea, este greu de decelat cât anume din acest efect poate fi pus pe seama fricii de om şi cât, pe seama unor grave probleme de management al personalului. Pentru că, acolo unde personalul este neinstruit, e clar că apar şi o serie de greşeli la depistarea căldurilor sau inseminare, al căror efect nu poate fi pus nicidecum pe seama stresului.

O altă situaţie în care reproducţia femelei este perturbată apare acolo unde în ferme se înregistrează nivele ridicate ale zgomotului cauzat de om. Trebuie să recunoaştem că în multe situaţii construim, reparăm, ciocănim în imediata apropiere a femelelor, determinând creşterea stresului (concentraţia hormonilor corticosteroizi) şi, implicit, a incidenţei avorturilor.

Stresul social, atât de frecvent în boxele comune de gestaţie, nu poate fi nici el ignorat. De aceea, suprafaţa destinată fiecărei scroafe, numărul de animale din boxă, forma acesteia şi stabilirea ierarhiei în grupul respectiv sunt elemente de care ar trebui să ţinem cont din acelaşi motiv: efectul negativ asupra prolificităţii şi ratei fătării.

 

Fătarea, lactaţia şi supravieţuirea purceilor

Perioada fătării şi a lactaţiei sunt momente în care scroafa trece printr-o serie de profunde modificări de comportament, în care factorii stresanţi pot avea un impact major. Iar cel mai grav este pierderea purceilor.

Chiar dacă în fermele moderne comportamentul natural al scroafei la fătare - pregătirea cuibului, contactul total cu purceii - este în mare măsură limitat prin însuşi modelul constructiv al boxelor, acesta nu este complet anulat. Scroafa va depune toate eforturile de a rămâne în contact cu purceii, însă stresul provocat poate afecta declanşarea lactaţiei şi, implicit, supravieţuirea purceilor.

Tot „stresul de boxă” se pare că e responsabil şi de durata fătării. Corticosteroizii intră în „contradicţie” cu eliberarea naturală de ocitocină în timpul fătării, prelungind durata acesteia!

O manoperă şi mai dură, cum ar fi mutarea scroafei cu purceii imediat după fătare sau în timpul acesteia, este extrem de stresantă, blocând secreţia ocitocinei şi a prolactinei, ceea ce conduce la perturbarea lactaţiei şi la pierderea purceilor.

Şi zgomotele din timpul fătării au un efect negativ, influenţând mai ales numărul de purcei fătaţi morţi, iar mortalitatea şi morbiditatea la purcei până la înţărcare creşte semnificativ în cazul scroafelor care au fost menţinute constant sub acţiunea factorilor de stres.

 

CONCLUZII

Chiar dacă expresia „tot ce nu ne omoară, ne întăreşte” îşi găseşte tot mai mulţi adepţi, este greu de crezut că această experienţă nu are şi efecte ascunse. Să presupunem însă că ar fi adevărată şi că, în timp, acest stres devine o obişnuinţă.

Dar se rezumă oare doar la atât? Nu ştim! Cert este însă faptul că mulţi cercetători consideră că această adaptare la stres nu se opreşte aici şi că probabil atât noi, cât şi animalele, transmitem urmaşilor un bagaj genetic alterat în mare măsură de efectele stresului.

 

COMPORTAMENTUL SEXUAL ŞI OVULAŢIA

Comportamentul sexual al femelelor depinde de variaţia concentraţiei din sânge a doi hormoni produşi de ovare: estradiolul şi progesteronul. În plus, la manifestarea comportamentului matern contribuie şi un al treilea hormon: ocitocina.

În condiţii naturale, acolo unde masculii şi femelele interacţionează liber, comportamentul sexual este bogat şi complex, perioada căldurilor la scroafe fiind de două zile, dar cu variaţii de până la patru zile.

În ferme, acest comportament este perturbat de la calea naturală, omul participând activ la depistarea căldurilor, o manoperă cu caracter stresant ce are ca efect grăbirea momentului ovulaţiei, dar şi o scurtare semnificativă a duratei căldurilor. Totul datorită secreţiei aceloraşi hormoni: corticosteroizii.

Vizualizat: 5237 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
stresul in agalaxie este o cauza principala?
|
08. 14, 2011. Sunday 04:01
cum se poate remedia agalaxia dupa trei sau patru zile de la fatare!vreau sa stiu daca am dreptate:punand purcei cite mameloane are scroafa si injectand ocitocina..sar putea repune in functiune canalele galactofore..?
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   

Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?