Strategii pentru combaterea stresului termic la bovine

Intensitatea stresului termic variază și depinde de factori diverși, cum sunt temperatura, umiditatea, vântul și radiațiile. Indicele de temperatură și umezeală (ITU), denumit și indice de confort termic, poate fi utilizat pentru a estima nivelul stresului termic.

Simptomele sunt exprimate clar de către bovine. Un semn tipic îl constituie modificarea comportamentului. Animalele încearcă să se îndepărteze unele de altele, își reduc activitatea, își scurtează timpul de odihnă și caută umbră. Se remarcă scăderea consumului de furaje, a timpului de rumegare și mărirea consumului de apă. În plus, temperatura corporală și frecvența respiratorie cresc.

Dar de ce sunt bovinele sensibile la căldură?

Producția mare de lapte implică o activitate colosală pentru metabolism. În timpul acestui proces complex se produce o mare cantitate de căldură. Partea majoritară provine din rumen și din procesele interne de fermentație. Creșterea ITU (≥68) reduce potențialul de emisie pasivă a surplusului de căldură prin piele. Mai mult, se consumă energie suplimentară pentru procesul de termoreglare. Creșterea consumului de energie este urmată imediat de scăderea consumului de furaje.

Efectele negative ale stresului termic

- ↓ Consumul de furaje cu modificări ulterioare ale microbiotei și deteriorarea epiteliului ruminal;

- ↓ Absorbția nutrienților cu afectarea sănătății ongloanelor, a stării generale și a bunăstării;

- ↓ Afectarea producției de lapte, ↓ a performanței reproductive, ↓ a sănătății glandei mamare;

- ↓ Reducera funcției imunitare (funcția imunitară înnăscută nespecifică și funcția imunitară adaptativă specifică) și, implicit, creșterea incidenței bolilor.

Gestația și lactația

Stresul termic afectează bovinele adulte și performanța acestora, dar și supraviețuirea și bunăstarea tineretului care provine din mamele expuse la stresul termic în faze de gestație avansată. Produșii acestora vor resimți indirect efectele stresului termic, iar producția de lapte a acestora va fi diminuată până la 3 lactații. Explicația se poate regăsi în modificările intrauterine și epigenetice asupra genomului vițeilor care urmează să fie fătați. Mai mult, există indicii că acest efect ar putea persista și s-ar putea manifesta și la următoarea generație.

Strategii de combatere a disconfortului termic

Pentru a evita pierderile economice, strategiile de combatere a stresului termic devin esențiale. Modalitățile optime de gestionare stau la baza minimizării efectelor negative. Printre acestea se numără:

1. Adaptarea formulei și a timpilor de furajare, a intervalelor de muls și alimentarea continuă cu apă potabilă.

2. Stresul trebuie evitat prin ventilație corespunzătoare și asigurarea umbrei;

3. Utilizarea aditivilor furajeri sau a suplimentelor furajere este recomandată pentru a oferi vacilor o susținere durabilă și eficientă. Scopul este de a reduce cât de mult posibil afectarea sănătății și scăderea performanței. Acest deziderat se justifică nu doar din interes asupra vacilor adulte, ci și privind bunăstarea și productivitatea vițeilor încă nefătați.

Figură: Strategii pentru depășirea stresului termic: factori de management (verde deschis) și abordări nutriționale care includ suplimente furajere (verde închis)

Abordări nutriționale

În timpul stresului termic, se poate modifica strategia de furajare.

• Una dintre soluții este menținerea consumului de furaje. Rația mixtă totală (TMR) trebuie să fie palatabilă, proaspătă și stabilă. Substanțele stabilizatoare furajere și substanțele palatabile care furnizează energie ajută în perioadele cu temperaturi crescute (EnergyTop).

• O altă strategie o constituie îmbunătățirea condițiilor ruminale. Acest obiectiv se poate atinge, de exemplu, prin administrarea drojdiilor vii și a produselor din drojdie. Microbiota ruminală trebuie stabilizată pentru a evita acidoza sau deteriorarea epiteliului ruminal.

Prevenirea leziunilor epiteliului ruminal

Consumul redus de furaje și rațiile bogate în cereale pot avea ca rezultat un pH ruminal scăzut și o concentrație ridicată de acizi grași cu lanț scurt (SCFA), crescând riscul pentru evoluția acidozei ruminale subacute. Combinația de pH scăzut și concentrație ridicată de SCFA dăunează epiteliului ruminal. Din cauza condițiilor de creștere nefavorabile pentru unele bacterii, lipopolizaharidele (LPS) sunt eliberate în rumen. LPS și bacteriile sunt capabile să traverseze epiteliul ruminal deteriorat și să ajungă la ficat. Consecința inerentă o reprezintă inflamația locală, dar aceasta poate fi urmată de una sistemică. Prevenirea leziunilor epiteliului ruminal joacă un rol cheie în menținerea sănătății bovinelor.

Cum ajută probioticele?

Fermentația ruminală este susținută de drojdiile vii. Aceste probiotice stabilizează condițiile anaerobe și pH-ul prin promovarea dezvoltării populațiilor de microorganisme care degradează lactatul. În astfel de condiții stabile, bacteriile benefice care degradează fibrele vor avea posibilitatea de a se dezvolta eficient. (ProBio Sacc)

O suplimentare optimă cu oligominerale este crucială pentru a susține reactivitatea imună și funcția de barieră a epiteliului intestinal și mamar. (E.C.O Trace)

Subiectul este foarte vast, depășind spațiul disponibil, însă Biochem vă stă la dispoziție cu toate informațiile legate de gestionarea cu succes a stărilor de stres termic.