Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Spiru Şerban şi minunata sa meserie de fermier

Publicat: 10 aprilie 2018 - 00:19
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Spiru Şerban Crăciun are 25 de ani şi face agricultură, cu patimă, în localitatea Sânpetru de Câmpie din judeţul Mureş. Am folosit cuvântul patimă pentru că se vede de la o poştă că este îndrăgostit de ceea ce face. Ca şi de familia sa, care are şi un boboc de fată de aproape un an. „Căreia îi place deja în tractor”, afirmă mândru tatăl. 

Soţia lui Spiru Şerban Crăciun, ca şi el, este absolventă de Agronomie, cu specializare în cultura mare. Deci toate condiţiile pentru o fermă de cultura mare. Dar zootehnia este „un microb pe care l-am moştenit din familie şi nu pot să trăiesc fără animale în jur”, ne povesteşte cu un distins accent mureşean tânărul fermier din Sânpetru de Câmpie.

Familia Serban_b

Începuturi interesante
Acum, spune Spiru Şerban Crăciun, „vreau să mai duc vreo cinci decenii această meserie minunată de agricultor, mai ales că la vaca de carne este un program de... gravide. E adevărat că nu se câştigă ca la vaca de lapte, dar noi avem ferma de cultura mare ca principal producător”. L-am întrebat de unde până unde vaca de carne şi povestea este într-adevăr interesantă. Bunicul său a fost cioban la CAP şi după destrămarea acestuia şi-a făcut propria turmă. Că doar la ciobănit se pricepea cel mai bine! Încetul cu încetul vremea şi-a pus amprenta pe trupul bunicului, aşa că după 25 de ani de la destrămarea CAP-ului, nepotul a preluat business-ul. Dar a renunţat la oi. Au păstrat doar circa 40 de vaci cu lapte, pe care tatăl său le-a înmulţit de-a lungul anilor. Din lapte făceau caş şi îl vindeau prin împrejurimi, în „piaţa liberă”, cum s-a exprimat plastic tânărul fermier. Din banii de pe oi şi-a cumpărat un tractor Fiat la mâna a doua. Acum are trei tractoare Fiat, din care unul este cumpărat de nou, cu care lucrează cele peste 300 ha de teren agricol. Asta pentru că nu vrea deloc să rămână în urmă. „Şi statul pe loc e tot o rămânere în urmă, aşa că prefer să fac paşi spre înainte în fiecare an”, spune sfătos fermierul cu nume de sărbătoare. Recunosc că mi-a plăcut mult filozofia fermierului din Sânpetru de Câmpie, filozofie sintetizată prin fraza aceasta: „Decât să fii într-o barcă pe care nu o duce vântul nicăieri, mai bine să te scufunzi!”

Ferma lui Spiru ÅžerbanClick pe poza pentru galerie!

De la oi, la caşul de vacă şi apoi de la caş, la vaca de carne
Evoluţia a ţinut cont şi de realităţile de pe piaţă. Dacă până prin 2010, mieii erau vânduţi bine iar brânza de oaie se cântărea în... argint, a urmat o cădere bruscă. Moment în care familia Crăciun a înmulţit vacile de lapte şi, implicit, cantitatea de caş de vacă, mult mai căutat decât cel de oaie printre orăşeni. Şi apoi chiar şi lipsa ciobanilor a fost unul dintre motivele vinderii oilor. Dar foarte interesantă este povestea cu trecerea la vaca de carne. Tatăl tânărului fermier mureşean a cumpărat o vacă de lapte Holstein Friză de la un preot din satul vecin, din Sâmbotin. Vaca era însămânţată artificial cu Angus (ei nu au ştiut asta). Norocul mare a fost că, spune fermierul, „o fătat un gibon negru, cum se spune la noi, un gibon negru urât ca dracul”. La un an şi jumătate după naşterea tăuraşului metisat cu Angus, la o cântărire împreună cu alte exemplare, în special de Bălţată Românească, fermierul a constatat că acesta era mai greu cu 50 kg decât fârtaţii lui pătaţi cu roşu. Chiar dacă aceştia erau mai înalţi şi chiar mai rotunzi. Aşa s-au interesat la preot cu ce naiba de rasă au inseminat vaca şi aşa a început documentarea. Acum, familia Crăciun deţine 110 capete de vaci de carne, în mare parte metişi de Angus şi Bălţată Românească de tip Simmental. Dintre acestea, 20 de vaci sunt rasă pură, cu pedigree. Prima dată a cumpărat cinci vaci şi un taur de la Karpaten Meat. Apoi au investit şi în doi tauri valoroşi, achiziţionaţi din Elveţia şi din Germania, pentru ca turma să evolueze rapid din punct de vedere genetic. Asta l-a făcut atractiv pentru cei care căutau animale pe programul de minimis. Aşa se face că a vândut în acea perioadă cinci juninci cu certificate de origine cu 10.000 euro. Iar tăuraşii i-a vândut, la circa 300 kg, cu 11 lei/kg în viu, către Karpaten Meat, dar şi către alţi beneficiari.

Carnea se face din mâncare, nu din poveşti
Furajarea este foarte importantă. Porumbul siloz este principala hrană pentru vaci. Lucerna, de pe cele 20 ha cultivate, o face fân şi doar prima coasă semifân. „La noi nu prea plouă, pentru că suntem la 30 km de Câmpia Turzii şi fac aviatorii antrenamente zilnic, aşa că ne cam sperie norii. Ca atare, nu putem ţine vacile decât circa 2 luni/an pe păşune. În rest, le furajăm la iesle. Astfel putem feri şi viţeii de boli. În primii ani am avut probleme mari cu tineretul. Fiind de culoare neagră, soarele i-a ars şi au făcut pneumonie”, ne-a împărtăşit Spiru Şerban Crăciun din experienţa sa. A vizitat fermele de Angus din Bucovina, „din comuna Baia, până la Săpânţa” şi a constatat că acolo unde se face furajare, şi rezultatele sunt foarte bune. Aşa că face treaba profesionist, cu sfaturi de la specialiştii în domeniu.
Viţeii şi tineretul destinat vânzării au şi tain de cereale uruite pentru o dezvoltare armonioasă. Vacile de prăsilă nu, deoarece viţeii se dezvoltă prea mult şi apar apoi fătări grele.

Agronomia merge mână-n mână cu zootehnia
Creşterea vacilor de carne este un pic mai simplă decât a vacilor de lapte şi nu ocupă nici prea mult timp. „Circa trei ore pe zi sunt suficiente prin ferma de vaci de carne pentru bunul mers”, spune Crăciun. Terenul agricol îl lucrează împreună cu tatăl său şi cu încă un angajat, iar la ferma de vaci de carne lucrează singur şi îşi ia un zilier atunci când mai are nevoie.
Recoltatul îl face cu o combină Laverda, fabricată în 1991. „Ne facem treaba cu ea, recoltăm peste 300 ha în fiecare an, dar îi facem de fiecare dată revizii temeinice. Pe când alţii merg la mare. Avem acum leasing pentru utilaje de peste 100.000 euro şi când o să-l terminăm, ne gândim şi la o combină, cu certitudine”, continuă cu voce tare, un gând de împlinire tehnologică, proaspătul absolvent de Agronomie.
În ceea ce priveşte „rotunjirea” tehnologiilor culturilor agricole cu inputuri de calitate, au o relaţie de durată cu distribuitorul de inputuri Dafcochim Agro România, relaţie care datează din 2007, „Şi, trebuie să recunosc, ne-au fost un important sprijin în activitatea noastră”, subliniază tânărul agronom cu specializare şi pe ingineria şi protecţia mediului în agricultură. Toate obţinute la USAMV Cluj, acolo unde şi soţia sa a absolvit tot Agronomia, iar acum se ocupă mai mult de contabilitatea fermei şi de bunăstarea familiei. Aşa se face că Agronomia nu mai are multe secrete pentru familia Crăciun, iar vaca de carne împlineşte frumos un business care creşte sănătos!

Familia Serban
Spiru Şerban Crăciun: „Decât să fii într-o barcă pe care nu o duce vântul nicăieri, mai bine să te scufunzi!”


CULTURA MARE SUSŢINE SECTORUL ANIMALIER
Spiru Şerban Crăciun are avantajul că lucrează şi teren agricol cu rezultate foarte bune pentru zona lor de cultură. La floarea-soarelui a realizat o medie de 3,8 t/ha cu un hibrid Syngenta (NK Neoma), iar la porumb doar hibrizi Pioneer, iar pentru porumb siloz - P34Y02, tot de la Pioneer. La grâu foloseşte doar soiuri străine cu mare productivitate şi indici buni de panificaţie, precum Exotic de la KWS sau Apache de la Limagrain, deoarece plătesc arenda în grâu de panificaţie (între 700 şi 1.000 kg/ha).

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 1/206 (ediţia 1-31 ianuarie 2018)

Vizualizat: 2149 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Interviu cu Florentin Bercu, director executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Musca asteapta tractorul autonom Dan Herteg, investitii de aproape un milion de euro
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?