Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Soluții pentru depășirea stresului termic la porci

Publicat: 21 mai 2021 - 15:17
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Porcii aflați sub influența stresului termic au nevoie de măsuri speciale pentru a-și menține performanțele și a scădea la minim pierderile economice, dacă aceste măsuri se instituie din timp. Nu vă ardeți profitul!

Biochem temperatura porci (1)_b

Menținerea unei temperaturi corporale constante necesită un echilibru între căldura corporală produsă și cea eliminată, fenomen cunoscut ca termoreglare. Metabolismul organismelor cu sânge cald transformă hrana în energie, această energie fiind necesară funcțiilor fiziologice, rezultând și producerea căldurii corporale. Necesarul de energie și, consecutiv, producerea de căldură cresc direct proporțional cu performanțele zootehnice ale animalelor: un surplus de energie este necesar pentru producția de carne sau de lapte.

 

CE ESTE STRESUL DE CĂLDURĂ?


Noțiunea de "stres termic" se referă la situația în care avem temperaturi ambiante ridicate, iar căldura corporală nu poate fi eliminată în mod normal, influențând negativ statusul de sănătate al animalului. În funcție de condițiile climatice, se pot distinge două categorii de stres termic:

1. Acut: creșterea rapidă a temperaturii într-un interval scurt;

2. Cronic: când temperatura ambiantă ridicată persistă o perioadă lungă de timp.

Făcând abstracție de creșterea ratei mortalității, stresul termic are ca efecte indirecte:

• Reducerea aportului de furaj și a performanțelor;

• Sindromul "intestinului permeabil";

• Reducerea statusului imunitar;

• Reducerea calității carcasei;

• Impact economic.

Alături de îmbunătățirea managementului fermei, a tehnologiei sau a geneticii, performanțele animalelor supuse stresului termic pot fi stabilizate prin măsuri nutriționale.

Biochem FIgura 1_b

Figura 1: Temperatura neutră permite eliminarea în mod normal, în mediul înconjurător, a căldurii corporale. Această temperatură de confort depinde de vârstă, specie și nivelul de productivitate.

 

SOLUȚII: ADITIVII FURAJERI


• Pro- și prebiotice. Sănătatea intestinală este extrem de importantă pentru a obține performanțe ridicate, iar în timpul stresului termic, aceasta este mult influențată. Reducerea consumului de furaje, precum și dereglările legate de alimentație, deranjează microbismul intestinal. În această situație, utilizarea probioticelor stabilizează microbismul intestinal, evitând inflamația și declanșarea sindromului de "intestin permeabil", îmbunătățește digestibilitatea furajului și absorbția nutrienților, menține sănătatea intestinală și performanțele animalelor, reducând multiplicarea agenților patogeni și apariția afecțiunilor cauzate de alimentația defectuoasă.

• Inhibitorii de micotoxine. Sindromul "intestinului permeabil", precum și solicitarea puternică a metabolismului sunt simptome tipice în stresul termic. Micotoxinele amenință integritatea barierei gastro-intestinale. În plus, ele provoacă stres oxidativ și împiedică funcționarea normală a ficatului. Utilizarea inhibitorilor de micotoxine previne efectul citotoxic al acestora asupra enterocitelor și celulelor caliciforme, evită formarea radicalilor liberi și protejează ficatul și enzimele detoxifiante implicate în depleția micotoxinelor.

Biochem FIgura 2_b

Figura 2: Un intestin sănătos este necesar pentru absorbția nutrienților și apărarea împotriva agenților patogeni. Când acesta devine prea permeabil sau inflamat, enterocitele și joncțiunile dintre ele sunt afectate. Bariera intestinală nu mai este eficientă, iar resorbția este afectată

• Betaina anhidră. Menținerea echilibrului osmotic este vitală pentru enterocite. Betaina anhidră, cu proprietățile sale osmotice, acționează pe diverse căi la nivel intestinal și metabolic: susține osmoreglarea în perioadele cu osmolaritate ridicată în lumenul intestinal, pentru o mai bună retenție a apei. Menține un aport optim de electroliți, chiar și în situații limită, de genul alcalozei respiratorii sau modificări în compoziția furajului. Fiind donator de grupări metil adiționale, compensează stresul indus de căldură (producerea de adrenalină), reacțiile imunitare și sinteza deficitară a proteinelor și ADN/ARN. Betaina anhidră este preponderent absorbită în intestinul subțire și intervine la diferite nivele pentru menținerea performanțelor și a bunăstării animalului, în perioadele de stres termic. Setea excesivă și consumul exagerat de apă pot fi evitate.

Prin procesul de re-metilare al metioninei și o disponibilitate crescută a glicinei, se asigură disponibilitatea aminoacizilor pentru sinteza proteinelor și se economisește energia folosită în procesele de osmoreglare (pompe ionice), stabilizând astfel performanțele animalului și utilizarea maximă a hranei, în condiții dificile cu temperatură și umiditate crescute.

Biochem FIgura 3_b

Figura 3:Betaina anhidră ajută la menținerea apei și a echilibrului ionic în enterocite. Se pierde o cantitate mai mică de apă, iar pompele ionice consumă mai puțină energie

• Mineralele chelatate. Stresul termic influențează negativ aportul optim de minerale prin reducerea consumului de furaje și schimbări în osmolaritatea digestei. Cantitatea mai mare de sânge necesară suprafeței corporale reduce afluxul sanguin în tractul digestiv, ceea ce duce la creșterea stresului oxidativ. Suplimentarea cu minerale sub forma de chelați organici ajută prin absorbția mai ridicată a acestora. Obținem un răspuns imunitar puternic chiar și în perioadele de stres termic, îmbunătățim fertilitatea și susținem funcțiile barierei intestinale prin atenuarea stresului oxidativ și a proceselor inflamatorii, prin menținerea integrității intestinului.


SUPLIMENTE FURAJERE


În perioadele cu stres termic, animalele au nevoie în permanență de apă de băut suficientă, rece și proaspată. Prin adăugarea în apa de băut a unor suplimente care conțin betaină, minerale chelatate, probiotice, vitamine, antioxidanți și uleiuri esențiale, ajutăm animalul să facă față și să se recupereze mult mai repede după aceste perioade de stres termic. Suplimentarea prin apa de băut permite trecerea rapidă peste simptomele de stres termic.

 

PORCUL, SUB INFLUENȚA STRESULUI TERMIC


Stresul termic afectează negativ:

• Consumul de furaj;

• Sporul mediu zilnic;

• Fertilitatea;

• Eficacitatea vaccinărilor;

• Rezistența la boli;

• Calitatea carcasei;

• Cantitate mai mică de lapte produsă de scroafă;

• Spor mediu zilnic mai scăzut la purceii sugari;

• Greutatea mai mică la înțărcare.

Porc la plaja_b

 

Managementul fermei


Găsirea măsurilor optime de management este crucială pentru asigurarea performanțelor porcilor aflați sub influența stresului termic.

Dacă se cunoaște din timp perioada cu temperaturi ridicate, putem lua în considerare:

• Optimizarea rețetei și a timpului de furajare;

• Asigurarea de suplimente în beneficiul animalului;

• Asigurarea de apă de băut proaspătă și la discreție;

• Utilizarea sistemelor de răcire a apei de băut;

• Răcirea pereților/acoperișului adăpostului;

• Reglarea ventilației.

Fotografia nr 3 Biochem_b


Bunăstarea animalului


Porcul, neavând glande sudoripare, nu își poate regla temperatura corporală prin transpirație, fiind sensibil la căldură. Stresul termic afectează fertilitatea scroafei, cantitatea de lapte produsă și, consecutiv, calitatea purceilor. La temperaturi peste 27oC, vierii își reduc libidoul, iar sperma își reduce din calități. La porcii grași, stresul termic prelungește perioada de îngrășare, din cauza performanțelor mai scăzute. Cazurile de moarte subită cauzată de stresul termic apasă greu pe umerii fermierului. Pierderile economice pot fi evitate prin luarea unor măsuri rapide.

Măsurile de reducere a stresului termic la porci trebuie luate la mai multe nivele (adăpost, hrană, management etc.). Este extrem de importantă luarea măsurilor de prevenție, precum și a celor de intervenție.

Din punct de vedere nutrițional, combinarea aditivilor furajeri cu suplimentele furajere, în special cele administrabile prin intermediul apei de băut, ajută animalul în mod durabil și eficient. Scopul este limitarea la maxim a scăderii performanțelor și a statusului de sănătate al animalului, asigurând astfel profitabilitate fermierului.

Biochem FIgura 4_b

Figura 4:Influența temperaturii ambientale asupra consumului de furaj la scroafele în lactație și asupra greutății purceilor la înțărcare (adaptat după Quiniou și Noblet, 1999)

 

 

Vizualizat: 629 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?