Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

SMZ-ul şi alăptarea - transformaţi VIŢEAUA într-o bună VACĂ DE LAPTE

Publicat: 04 august 2018 - 19:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Într-un articol anterior apărut în acest an în revista Ferma, am arătat care este impactul alăptării asupra vitezei de creştere a viţeilor în perioada de alăptare şi prezentam planul accelerat de creştere a viţelelor de reproducţie şi beneficiile sale. Dar noi, tehnologii, ştim că nu numai alimentaţia/nutriţia este importantă în perioada de alăptare pentru a obţine viţei sănătoşi, viguroşi şi care să se afle în bunăstare deplină.

Este demonstrat faptul că perioada de creştere de dinainte de înţărcare este critică în viaţa unei viţele destinate reproducţiei şi înlocuirii vacilor reformate. Condiţiile de creştere asigurate în această perioadă sporesc probabilitatea ca viţeaua să devină o bună vacă de lapte. Un filmuleţ american de prezentare a tehnologiilor de creştere a viţeilor începe cu următoarea afirmaţie: “Viţeii nu vor depăşi niciodată un start prost” (“Calves never get over a bad start”). Creşterea viţelelor determină până la urmă vârsta de admitere la reproducţie, vârsta şi masa corporală la prima fătare şi este asociată cu productivitatea pe întreaga viaţă.

Vitele_b

SPORUL DE CREŞTERE al viţelelor ÎN TIMPUL ALĂPTĂRII
Sporul mediu zilnic (SMZ) realizat de viţele în perioada de alăptare este determinat de o multitudine de factori, cum ar fi transferul imunităţii pasive imediat după naştere, starea de sănătate, planul de hrănire, practicile manageriale şi factorii de mediu. Sporul mediu zilnic este recunoscut de către toţi specialiştii ca fiind un indicator potrivit pentru evaluarea creşterii şi a stării de sănătate în perioada de alăptare.
Dacă ar fi să detaliem ceea ce am susţinut anterior, am putea spune că dacă viţeii nu primesc un colostru de bună calitate în prima oră de viaţă, atunci sporul de creştere va fi mai mic, iar starea generală de sănătate va fi compromisă. În ceea ce priveşte nutriţia viţelului, aceasta poate fi definită ca energia şi proteina administrată prin raţie, care sunt elemente esenţiale pentru creşterea organismului şi dezvoltarea rumenului. Unii cercetători consideră că proteina din raţie este nutrientul limitativ pentru creşterea viţeilor. De exemplu, dacă administrăm 4 litri de substituent de lapte cu 20% proteină şi 20% grăsime, asigurăm suficientă proteină şi energie pentru ca un viţel în greutate de 50 kg să supravieţuiască în condiţii de confort termic şi să realizeze un spor de creştere de 300 g/zi. Dacă cei 4 litri de substituent de lapte vor avea 25% proteină şi 20% grăsime, sporul de creştere va fi de 800 g/zi.

Analiza factorilor cu impact asupra SMZ
De ce am ales acest subiect pentru articolul de azi? Deoarece un raport publicat recent în Journal of Dairy Science (SUA) face o analiză a factorilor de influenţă ai creşterii viţelelor în perioada de alăptare. Ceea ce mi-a atras atenţia la acest raport este că reuşeşte să cuantifice efectul fiecărui factor în grame de spor mediu zilnic (SMZ), bazându-se pe un număr mare de date culese din 102 ferme din 13 state, timp de 18 luni. Nu toţi factorii studiaţi au avut un efect semnificativ, iar în continuare vreau să vă prezint aceste rezultate pentru a putea lua decizii bazate pe cunoaştere în managementul fermei dvs.
Rezultatele studiului se bazează pe datele colectate de la 1410 viţele, care au avut o greutate medie la fătare de 43,2 kg, au fost înţărcate în medie la 65 zile, la greutatea de 90,9 kg, realizând pe perioada alăptării un spor mediu zilnic de 740 g. În final, s-au determinat factorii care au avut un efect semnificativ asupra sporului mediu zilnic la viţei în perioada de alăptare. Aceştia au fost: vârsta vacii, numărul de viţei născuţi, tipul de aşternut, infestarea cu Giardia şi Cryptosporidium, evenimentele de boală prin care a trecut viţelul, indicele temperatură-umiditate, cantitatea de proteină din dieta lichidă (kg/zi), pasteurizarea laptelui, şi probioticele administrate direct în lapte.
• Vârsta vacii. Viţeii născuţi din vacile primipare au avut un spor de creştere mai mic - de 600 g/zi, comparativ cu viţeii născuţi din vacile secundipare - 650 g/zi sau aflate la lactaţia a treia sau mai mare - 640 g/zi.
• Viţeii obţinuţi din fătări singulare au realizat un spor mediu zilnic cu 70 g/zi mai mare decât viţeii gemelari.
• Atunci când s-a utilizat nisipul ca aşternut sau nu s-a folosit nici un aşternut, sporul de creştere al viţeilor a fost mai mic (490 g/zi) decât atunci când s-au folosit paiele (680 g/zi) sau talaşul (670 g/zi).
• Viţeii care au fost depistaţi pozitiv la testul pentru Cryptosporidium sau Giardia au avut un spor de creştere mai mic cu 30 g/zi şi respectiv 20 g/zi comparativ cu viţeii depistaţi negativ.
• Viţeii care nu au avut nici un eveniment de îmbolnăvire în perioada alăptării (respirator sau digestiv) au realizat un spor de creştere cu 70 g/zi mai mare decât viţeii cu unul sau mai multe evenimente de îmbolnăvire.
• Indicele temperatură-umiditate (ITU). Viţeii care au fost expuşi pe durata alăptării la un ITU• În funcţie de cantitatea de proteină administrată pe zi prin intermediul dietei lichide (lapte sau substituent de lapte), s-a dovedit că pentru fiecare 100 g proteină administrată, sporul de creştere în greutate este mai mare cu 20 g/zi.
Atunci când în substituentul de lapte s-a administrat un probiotic, sporul de creştere a fost mai mic, de 440 g/zi, comparativ cu situaţia în care nu s-a administrat probiotic - 600 g/zi. Dacă însă s-a administrat un lapte nepasteurizat, atunci adăugarea de probiotic a determinat un spor de creştere mai mare, de 715 g/zi, faţă de 636 g/zi.

Influenţa criteriului după care se face înţărcarea
În afară de factorii menţionaţi, studiul aduce date suplimentare privind unii factori de influenţă ai sporului de creştere a viţelelor în perioada de alăptare. Unul dintre ei este personalul care are grijă de viţei. Acest studiu dovedeşte încă o dată că dacă îngrijitorul este de sex feminin, sporul de creştere realizat de viţei este mai mare decât dacă este de sex masculin. De asemenea, un factor pe care majoritatea fermierilor îl iau în considerare este criteriul după care se face înţărcarea. Unii sunt de părere că acesta trebuie să fie vârsta, alţii greutatea, alţii cantitatea zilnică de furaje vegetale consumate. Studiul american nu reuşeşte să găsească o diferenţă semnificativă a sporului de creştere în raport cu criteriul de înţărcare sau combinaţii ale acestora. Cu toate acestea, dacă înţărcarea se face după cantitatea de furaj starter consumată zilnic, viţeii care realizează sporuri slabe de creştere au o proporţie mai mare decât dacă se foloseşte un alt criteriu de înţărcare (vârsta, lipsa spaţiului sau combinaţii).
În concluzie, sporul de creştere al viţelelor în perioada de alăptare este determinat de mai mulţi factori, însă administrarea unei diete lichide adecvate cantitativ şi calitativ pentru a susţine creşterea optimă, asociată cu lipsa apariţiei episoadelor de boală, tipul şi/sau starea aşternutului şi reducerea efectelor temperaturii şi umidităţii aerului sunt foarte importante la această vârstă.


INDICELE TEMPERATURĂ-UMIDITATE
Adesea denumit şi indice de disconfort, ITU este o combinaţie între temperatura şi umiditatea aerului şi măsoară gradul de disconfort a unui individ la căldură. Există mai multe formule de calcul a ITU, în raport cu modul de măsurare a temperaturii: grade Celsius, Fahrenheit sau Kelvin. întotdeauna în formulă se utilizează umiditatea relativă. Se consideră că dacă ITU este mai mic de 50 atunci poate să apară stresul de frig, dacă este cuprins între 50 şi 70 animalul se află în limitele de confort, iar dacă este peste 70 se instalează stresul de căldură.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/216 (ediţia 15-30 iunie 2018)

 

Vizualizat: 504 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

AgriPlanta - RomAgroTec 2017

AgriPlanta - RomAgroTec 2017

Corina Mareş, director DLG InterMarketing, vorbeşte despre recent desfăşurata expoziţie în câmp AgriPlanta - RomAgroTec şi despre proiectele de viitor.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agriplanta-Romagrotec 2018 Tehnologia vertical tillage, în interpretarea Great Plains
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?