Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

SISTEMUL FURAJER şi nivelul ACIZILOR GRAŞI în hrană

Publicat: 17 iunie 2019 - 14:50
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Acizii graşi polinesaturaţi (de tip omega-3 şi omega-6), atât de importanţi pentru sănătatea omului, numiţi şi acizi esenţiali, nu pot fi sintetizaţi nici de organismul animal şi nici de cel al omului, ci numai de plante. În fiecare zi, prin dieta de hrană, omul trebuie să alimenteze organismul cu aceşti acizi graşi polinesaturaţi, prin consumul diversificat de alimente de origine vegetală şi animală.

În urmă cu aproape patru decenii, în anul 1982, trei cercetători americani (Bergström S., samuelsson I.B., Vane R.J.) au primit premiul Nobel pentru descoperirea unor compuşi lipidici, cu denumirea de prostaglandine (P.G.). Aceste substanţe sunt derivaţi ai acizilor graşi, care acţionează în corpul animalelor şi al omului asemănător hormonilor, fiind răspândite în aproape toate ţesuturile, iar nivelul acestora asigură desfăşurarea funcţiilor organismului (imunitate, reproducţie, inflamaţie). Sinteza prostaglandinelor este determinată de aportul sau de conţinutul de acizi graşi polinesaturaţi (acidul linolenic, acidul linoleic), în special acizii graşi omega-3 şi omega-6. Aceşti acizi sunt molecule de lipide sintetizate în plante care ajung, prin hrănire, şi se stochează în organismul animalelor, apoi, prin produsele animaliere consumate, acizii omega-3 şi omega-6 ajung în corpul omului.

GhizdeiClick pe poza pentru galerie!

Raportul optim ω3/ω6 pentru sănătatea omului
Acizii graşi de tip omega-3 au o serie de efecte benefice pentru sănătatea omului: reducerea unor afecţiuni cardiovasculare (prin reducerea nivelului de grăsimi din sânge şi a tensiunii arteriale, menţinerea elasticităţii vaselor de sânge, previn aritmiile), neutralizează reacţiile inflamatorii de la nivelul celulelor nervoase şi al vaselor de sânge etc.
Acizii graşi de tip omega-6, având un conţinut mai ridicat în toate alimentele, au proprietăţi antiinflamatorii, prin suprimarea unor molecule de adeziune ce favorizează procesul de ateroscleroză.
În raţia zilnică a omului este nevoie însă de ambii acizi esenţiali într-un raport optim, pentru a nu produce dezechilibre majore stării de sănătate. Astfel, faţă de un raport normal zilnic de 1:5 (1 omega-3 – pentru 5 omega-6), dieta modernă este deficitară în omega-3, cu un raport ω3 - ω6 de 1-15 (20). Dacă un raport optim între aceşti acizi poate să reducă cu 50-70% rata mortalităţii totale, un raport mai mare produce afecţiuni cronice (artrită, ateroscleroză, boli autoimune), tulburări de comportament şi boli neuropsihice. Din nefericire, astăzi, omul consumă de 15-20 de ori mai mulţi acizi graşi omega-6 decât omega-3, din cauza unei diete dezechilibrate, bazată pe alimente cu un conţinut mai mare în acizi de tip omega-6.

Laptele de pajişte - sursa cea mai importantă de acizi graşi polinesaturaţi
Plantele verzi sintetizează cantităţi importante de acizi graşi, între 5 şi 10%, raportat la cantitatea de substanţă uscată. În plantele furajere, acizii graşi polinesaturaţi sunt dominanţi (în special omega-6 şi omega-3). Ca urmare, hrănirea animalelor cu furaje verzi creşte conţinutul de acizi graşi polinesaturaţi din organismul acestora şi descreşte conţinutul de acizi graşi saturaţi din lapte. În hrana omului, laptele şi produsele lactate sunt sursa cea mai importantă de acizi graşi nesaturaţi, cu efecte benefice asupra sănătăţii. În ultima perioadă, în unele ţări europene (Olanda, Belgia, Franţa), unele companii de creşterea animalelor şi procesarea produselor lactate au aplicat un preţ “premium” pentru laptele de vacă cu un conţinut mai scăzut în acizi graşi saturaţi, dar mai bogat în acizi graşi polinesaturaţi, de tip omega-3.
În structura sistemului de alimentaţie a animalelor, plantele furajere verzi sunt sursa cea mai importantă de asigurare a necesarului de acizi graşi polinesaturaţi (omega-6 şi omega-3), fiind precursorii acestor acizi în laptele şi creşterea animalelor. Concentraţia de acizi graşi în furaje depinde de mulţi factori: specie, soi, stadiul de dezvoltare al plantelor, tehnologia aplicată (fertilizarea), condiţiile naturale, metoda de conservare etc. De regulă, primăvara, în primele faze de creştere vegetativă, în plante se sintetizează cantitatea cea mai mare de omega-3, iar spre sfârşitul perioadei de vegetaţie (în faza de formare a seminţelor sau a fructelor) creşte conţinutul de omega-6.

Particularităţile sistemului furajer şi nivelul de sinteză şi de acumulare al unor acizi graşi în furaje şi lapte
În condiţiile din România, sistemul furajer pentru alimentaţia animalelor rumegătoare (bovine, ovine, caprine), se bazează, în proporţie de 60-70%, pe hrănirea cu furaje verzi (masă verde, fân, siloz), provenite din pajiştile permanente sau din culturile furajere anuale şi perene, semănate în arabil. Aceste culturi furajere asigură o bună parte din necesarul zilnic de acizi graşi polinesaturaţi (de tip omega-3 şi omega-6) pentru animale şi ulterior, prin consumul de produse animaliere, şi pentru om.
Din datele de sinteză, prezentate în Tabelul 1, rezultă că în condiţiile naturale specifice din ţara noastră şi de natură tehnologică, în speciile de graminee de pajişti (raigras peren, golomăţ, păiuş de livezi, păiuş înalt, timoftică) se sintetizează, în medie, între 2,65 şi 3,78% acizi de tip omega-6 şi între 11,55 şi 24,11 acizi de tip omega-3, cu un raport mediu de 5,35 între omega-3 şi omega-6.
Speciile de leguminoase de pajişti (lucerna, trifoiul roşu, trifoiul alb, ghizdeiul, sparceta) acumulează un conţinut mai mare de acizi tip omega-6 faţă de speciile de graminee, în medie de 5,47% faţă de numai 3,21% la leguminoase. Raportul mediu omega-3 – omega-6 la speciile de leguminoase este de 3,41. Furajul provenit din pajiştile permanente sintetizează o cantitate mai mare de acizi de tip omega-3 (26,32%), faţă de pajiştea semănată (18,68%), cu un raport omega-3 – omega-6 de 6,38, respectiv 3,41.
Stadiul de creştere şi dezvoltare al plantelor furajere înfluenţează puternic gradul de sintetizare al acizilor graşi polinesaturaţi, de tipul omega-3 şi omega-6 (Tabelul 2).
Astfel, la toate speciile de plante furajere, conţinutul cel mai mare de omega-3 se sintetizează în primele stadii de vegetaţie ale plantelor (între 37 şi 54%), faţă de conţinutul de omega-6, care este mai ridicat în ultimele stadii de vegetaţie (16-19%).
În timpul sezonului de păşunat există o anumită corelaţie între nivelul de sintetizare al acizilor graşi polinesaturaţi în plantele de pajişte şi nivelul de acumulare al acestor acizi în laptele de ovine (Tabelul 3). Astfel, creşterea conţinutului de acizi graşi de tip omega-3 în primele luni de păşunat (mai-iunie) în plantele de pajişte influenţează, în aceeaşi perioadă, o creştere mai mare a acizilor de tip omega-3 şi în laptele de ovine. În lunile de vară, cu aport scăzut de precipitaţii şi o creştere lentă a plantelor, se înregistrează o scădere a conţinutului de omega-3 în plantele de pajişte cu influenţă directă şi asupra conţinutului de omega-3 în laptele de ovine.
Acumularea de acizi graşi polinesaturaţi (omega-3, omega-6) în laptele de vacă este influenţată de structura floristică a pajiştilor semănate. Astfel, din datele medii prezentate în Tabelul 4, se constată că raportul între cele două grupe de specii (leguminoase şi graminee) afectează nivelul acizilor omega-3 şi omega-6 din lapte.
În cazul pajiştilor semănate, formate numai din specii de graminee de pajişti, se realizează cel mai ridicat conţinut de omega-3 în laptele de vacă (1,67%), iar în pajiştile semănate formate din specii de graminee şi leguminoase, în proporţii diferite, conţinutul de omega-3 este mai ridicat în tipurile de pajişti în care gramineele au o proporţie de participare mai mare.
Structura sistemului furajer, particularităţile de creştere şi de dezvoltare ale plantelor furajere, tehnologiile de cultivare şi de folosire a culturilor furajere influenţează direct atât sinteza de acizi graşi polinesaturaţi (de tipul omega-3 şi omega-6) din plante, cât şi nivelul de acumulare al acestor acizi în produsele animaliere (lapte).


TABELUL 1: CONŢINUTUL MEDIU AL UNOR ACIZI GRAŞI POLINESATURAŢI LA UNELE SPECII DE GRAMINEE ŞI LEGUMINOASE DE PAJIŞTI (MEDIA ANALIZELOR, % DIN SUBSTANŢA USCATĂ)

 tab1fmai219_b

TABELUL 2: INFLUENŢA STADIULUI DE DEZVOLTARE AL UNOR SPECII FURAJERE ASUPRA CONŢINUTULUI MEDIU AL UNOR ACIZI GRAŞI POLINESATURAŢI (% DIN CONŢINUTUL TOTAL DE ACIZI GRAŞI POLINESATURAŢI)

 tab2fmai219_b

TABELUL 3: EVOLUŢIA CONŢINUTULUI UNOR ACIZI GRAŞI POLINESATURAŢI ÎN SEZONUL DE PĂŞUNAT, ÎN FURAJUL DE PAJIŞTE PERMANENTĂ ŞI ÎN LAPTELE DE OVINE (% DIN CONŢINUTUL TOTAL DE ACIZI GRAŞI POLINESATURAŢI), ÎN CONDIŢIILE PĂŞUNATULUI CONTINUU

 tab3fmai219_b

TABELUL 4: CONŢINUTUL MEDIU AL UNOR ACIZI GRAŞI POLINESATURAŢI DIN LAPTELE DE LA VACILE CE AU PĂŞUNAT PE PAJIŞTILE SEMĂNATE (% DIN TOTALUL DE ACIZI GRAŞI DIN LAPTE)

 tab4fmai219_b


Un articol publicat în revista Ferma nr. 9/236 (ediţia 15-31 mai 2019)

Vizualizat: 110 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?