Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Sistem alternativ de producere a furajelor în fermele zootehnice

Publicat: 13 martie 2009 - 19:44
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten
Mulţi crescătorii de animale din ţara noastră s-au obişnuit cu ideea că producerea necesarului de furaje se poate realiza numai între două anotimpuri (primăvara - toamna) şi prin cultivarea unui număr restrâns de plante furajere. O alternativă a sistemului de agricultură de tip "ogor negru", îl reprezintă sistemul de cultivare continuă, cunoscut de specialişti sub denumirea de sistemul de tip "cover crops", prin care terenul agricol, acolo unde se poate realiza, este acoperit în permanenţă cu vegetaţie.
De foarte mult timp, o mare parte dintre crescătorii de animale din ţara noastră s-au obişnuit cu ideea că producerea necesarului de furaje se poate realiza numai între două anotimpuri (primăvara - toamna) şi prin cultivarea unui număr restrâns de plante furajere. Această practică agricolă are ca efect negativ imediat faptul că, în proporţie de aproape 70 la sută, timp de 6-8 luni dintr-un an agricol, suprafeţele de teren sunt lipsite de vegetaţie cultivată, fiind cunoscute sub numele de "ogor negru".

Dintre dezavantajele acestui sistem de agricultură menţionăm:

  • orice teren necultivat duce la înrăutăţirea însuşirilor de fertilitate (de natură fizico-chimică şi microbiologică);
  • creşte gradul de îmburuienare, cu consecinţe nefavorabile asupra culturilor ce urmează a fi semănate;
  • pe terenurile în pantă, necultivate o perioadă mai lungă de timp, frecvenţa distrugerii acestor suprafeţe agricole, prin eroziune, este foarte mare;
  • din punct de vedere economic, practicarea de lungă durată a acestui sistem de agricultură se concretizează prin creşterea cheltuielilor de producţie, în condiţiile reducerii gradului de profitabilitate.

Sistemul de cultivare continuă

O alternativă a sistemului de agricultură de tip "ogor negru", îl reprezintă sistemul de cultivare continuă, cunoscut de specialişti sub denumirea de sistemul de tip "cover crops", prin care terenul agricol, acolo unde se poate realiza, este acoperit în permanenţă cu vegetaţie. Acest sistem se bazează pe următoarele aspecte:
  • alegerea culturilor din rotaţie, care să permită o acoperire continuă a terenului pe parcursul unui an agricol;
  • stabilirea unei tehnologii speciale de cultivare şi recoltare, prin care se scurtează perioada de timp dintre două culturi;
  • realizarea, pe aceeaşi suprafaţă de teren, a unor producţii de cel puţin două ori mai mari, în condiţii de eficienţă maximă, faţă de sistemul clasic de cultivare.
Sistemul de cultivare "cover crops" poate fi aplicat preponderent în fermele de creştere a animalelor (atât din zona de câmpie, cât şi din zona colinară), în care realizarea necesaului de furaje verzi şi însilozate se bazează pe producţia proprie.

Structuri furajere în sistem “cover crops”

Pentru a evidenţia acest sistem de cultivare, practicat mai mult sau mai puţin de către unii fermieri, vă prezentăm unele structuri furajere, bazate pe perioada de semănat a primei culturi din rotaţie.
Structuri furajere în sistem “cover crops”, cu semănatul de primăvară a primei culturi din rotaţie:
  • Exemplul 1: Borceag de primăvară (mazăre sau măzăriche ovăz sau orzoaică de primăvară) › Porumb siloz (sau porumb masă verde, sorg, iarbă de Sudan, mei) › Culturi furajere semănate toamna (raigras aristat, triticale, rapiţă);
  • Exemplul 2: Borceag de primăvară (mazăre sau măzăriche raigras aristat) › Raigras aristat (în continuare) › Porumb siloz (sau porumb masă verde, sorg, iarbă de Sudan, mei);
  • Exemplul 3: Amestec furajer de primăvară 1 (ovăz trifoi roşu) › Trifoi roşu (în continuare);
  • Exemplul 4: Amestec furajer de primăvară 2 (ovăz trifoi alexandrin) › Trifoi alexandrin (în continuare) › Trifoi alexandrin (în continuare) sau culturi semănate la sfârşitul primăverii (porumb siloz sau masă verde, iarbă de Sudan, sorg, mei) › Culturi furajere de toamnă (borceag de toamnă, raigras aristat, triticale, rapiţă);

Structuri furajere în sistem “cover crops”, cu semănatul de toamnă a primei culturi din rotaţie:

  • Exemplul 1: Borceag de toamnă (mazăre sau măzăriche grâu, triticale sau orz) › Porumb siloz (sau porumb masă verde, sorg, iarbă de Sudan, mei) › Se poate continua cu borceag de toamnă (dacă culturile de primăvară nu au fost tratate cu erbicide triazinice);
  • Exemplul 2: Raigras aristat (semănat toamna în cultură pură sau în amestec cu trifoiul roşu sau trifoiul alexandrin) › Borceag de toamnă (mazăre sau măzăriche grâu, triticale, orz sau secară);
  • Exemplul 3: Raigras aristat (semănat toamna, recoltat numai una-două coase) › Porumb siloz (sau porumb masă verde, sorg, iarbă de Sudan);

Rentabilitate

Prin folosirea unui asemenea sistem de producere a furajelor, în medie, într-un an agricol, producţia de biomasă furajeră creşte de la 30-50 tone/ha masă verde (sau 5-10 tone/ha substanţă uscată), la 60-100 tone/ha masă verde (sau 10-18 tone/ha substanţă uscată), în condiţiile unui cost de producţie mai mic cu 40-60 la sută decât în sistemul de cultivare cu o singură cultură furajeră.

Şi nu uitaţi!
Culturile de pajişti semănate sau naturale (ameliorate), vor completa necesarul de furaje, atât pentru perioada de vegetaţie, cât şi pentru perioada de iernare.
Vizualizat: 788 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?