Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Şi VIŢEII au PERSONALITATE!

Publicat: 25 iulie 2018 - 22:25
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Da, aţi citit bine, viţeii au personalitatea lor. Iar un studiu publicat recent în prestigioasa revistă ştiinţifică americană „Journal of Dairy Science”, de către un grup de cercetători din Canada, dovedeşte că personalitatea este asociată cu comportamentul alimentar şi cu performanţa viţeilor.

Taurinele sunt animale sociale şi sunt recunoscute pentru răspunsul lor diferit la evenimentele stresante. Aceste diferenţe pot avea consecinţe importante asupra performanţelor productive. Astfel, animalele care sunt mai calme sau care au o reacţie mai slabă, dovedesc viteze mai mari de creştere, o calitate mai bună a cărnii, o producţie mai mare de lapte, o funcţie imună mai bună şi un răspuns fiziologic redus la evenimentele stresante.
La taurine, frica şi excitabilitatea sunt evaluate prin intermediul răspunsurilor la izolare şi la manipulare, prin activitatea în timpul restricţionării spaţiului, viteza de fugă după o restricţionare şi prin reacţiile la muls sau la manipulare.
În ciuda faptului că în ultimii ani a fost demonstrată relaţia dintre viteza de creştere în prima parte a vieţii (viţel sugar) şi productivitatea pe termen lung (producţia de lapte pe prima lactaţie, consumul de hrană, eficienţa, compoziţia carcasei la abatorizare), foarte puţine cercetări s-au concentrat pe studiul însuşirilor de personalitate şi relaţia acesteia cu consumul de hrană şi cu performanţa viţeilor.

Vitei_b

Influenţa asupra performanţelor de creştere
În primele săptămâni de viaţă, viţeii trebuie să înveţe ce, cum şi de unde să mănânce. Aceste deprinderi au un efect profund asupra vitezei de creştere a viţeilor în perioada de alăptare. Tranziţia de la dieta lactată la dieta bazată pe furaje vegetale este adesea asociată cu întârzieri în creştere, ceea ce înseamnă că viţeii trebuie să consume furaje vegetale înainte de a fi înţărcaţi. S-a observat că există mari diferenţe între indivizi în ceea ce priveşte momentul în care încep să consume cantităţi semnificative de furaje vegetale. Există autori care susţin că unii viţei încep să consume o cantitate de 200 g furaj/zi încă de la vârsta de 23 de zile, pe când alţi viţei nu ajung la această cantitate decât după 82 de zile de viaţă. Acesta este şi motivul pentru care performanţa de creştere înainte şi după înţărcare variază foarte mult între viţei. Se consideră că aceste variaţii sunt date tocmai de personalitatea viţeilor.

Cum se măsoară personalitatea la viţei?
Răspunsurile comportamentale ale viţeilor la mediul nou, apropierea de om şi de obiecte noi sunt considerate a fi teste relevante pentru evaluarea fricii la viţei, precum şi teste care reflectă motivarea de explorare a animalelor.
În studiul canadian despre care aminteam la început, personalitatea viţeilor a fost testată prin trei metode: 1) expunerea viţeilor la un mediu nou, prin introducerea acestora într-o boxă nouă (30 minute); 2) apropierea de om, timp de 10 minute omul a stat nemişcat cu mâinile în buzunare; 3) expunerea viţeilor la obiecte noi, prin introducerea în boxă a unei găleţi negre de 140 litri, timp de 15 minute. Pe parcursul acestor teste, efectuate la vârsta de 27 şi 76 de zile, s-au înregistrat următoarele comportamente ale viţeilor: timpul scurs până când animalul atinge omul sau noul obiect, durata de contact cu omul sau noul obiect, durata atenţiei acordate omului sau noului obiect, numărul de vocalizări, activitatea în noua boxă, durata inactivităţii, durata explorării şi durata de joacă locomotorie sau cu obiectele din boxă.
În funcţie de modul de manifestare a acestor comportamente, viţeii au fost clasificaţi în trei categorii: 1) viţei interactivi, care au petrecut mai mult timp în contact sau jucându-se, dar au avut nevoie şi de o durată mai mare de timp până la contact şi au fost mai atenţi; 2) viţei exploratori-activi, care au petrecut mai mult timp fiind activi şi explorând noul mediu şi 3) viţei vocali-inactivi, care au avut mai multe vocalizări şi au fost inactivi în explorarea noului mediu.

Concluziile studiului canadian
Studiul a demonstrat că există mari diferenţe între viţei în ceea ce priveşte sporul mediu zilnic realizat în perioada de vârstă 7-68 zile, variind de la 0,5 la 1,16 kg, precum şi în ceea ce priveşte consumul voluntar de furaj starter, acesta fiind de la 0,25 la 1,25 kg substanţă uscată pe zi. Au existat diferenţe şi în ceea ce priveşte numărul de zile necesare viţeilor pentru a descoperi şi a atinge un consum susţinut de 40 g furaj starter, de la 4 la 41 zile.
Viţeii exploratori-activi au început să consume furaj starter la o vârstă mai mică, au înregistrat un consum mai mare de furaj stater şi un spor mai mare de creştere pe toată durata experimentală. Viţeii interactivi şi vocali-inactivi au făcut mai multe vizite automatului de alăptare atunci când s-a redus raţia de lapte. Ca urmare, se poate spune că însuşirile de personalitate explică variabilitatea individuală în ceea ce priveşte dezvoltarea comportamentului alimentar, consumul de furaj vegetal şi performanţa în perioada de înţărcare a viţeilor.

Diminuarea stresului la înţărcare
În prezent, metodele de determinare a personalităţii viţeilor sunt foarte laborioase şi greu de implementat în mod curent într-o fermă. Desigur că în viitor se pot găsi metode mai fezabile şi care pot colecta în mod automat datele din fermă, pentru a stabili personalitatea viţeilor.
Dar, oare de ce ne interesează cunoaşterea personalităţii viţeilor în perioada de înţărcare? Prin caracterizarea personalităţii în jurul vârstei de 3 săptămâni se pot lua decizii manageriale importante pentru obţinerea unor viţei sănătoşi şi care să fie capabili să treacă mai uşor peste stresul de înţărcare. Aşa cum a arătat studiul descris anterior, există viţei care trec de înţărcare foarte uşor, dar există viţei care fac eforturi foarte mari pentru a trece de la dieta lactată la cea solidă şi a căror performanţă şi bunăstare sunt compromise. Aceştia din urmă trebuie identificaţi şi ajutaţi de către fermier în termen util, pentru a realiza la rândul lor performanţe mai bune de creştere şi a suferi mai puţin la înţărcare.


CE ESTE PERSONALITATEA ANIMALĂ?
Personalitatea la animale a fost studiată într-un număr foarte variat de situaţii, de la ştiinţele agricole, până la medicină veterinară, trecând prin zoologie, psihologie, antropologie etc. De aceea, nu există o definiţie foarte clară a personalităţii animale.
În general, ea este definită ca reprezentând diferenţele individuale de comportament, care sunt constante în raport cu timpul şi contextul ecologic. Adică, există o repetabilitate în timp a diferenţelor comportamentale între indivizii puşi în acelaşi context. Adesea, personalitatea este denumită dispoziţie sau temperament.
Există o diversitate a personalităţii animale în raport cu specia sau chiar cu sexul animalului. În ultimii 30 de ani, studiul personalităţii animale a luat un avânt foarte mare, atât în agricultură, cât şi în ecologie.
Există o diferenţă în ceea ce priveşte studiul personalităţii la om şi la animale. În studiul personalităţii animalelor nu se iau în calcul concepte precum obiecte personale, identitate, atitudine, poveste de viaţă şi nici nu se folosesc metode care să definească motive, credinţe sau sentimente, precum se foloseşte în studiul personalităţii la oameni. În schimb, studiul personalităţii animale se bazează pe observarea însuşirilor de comportament, cum ar fi agresivitatea, evitarea noului, îndrăzneala, explorarea, sociabilitatea.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 10/215 (ediţia 1-14 iunie 2018)

 

Vizualizat: 322 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Scolile agricole - semnal de alarma!

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat Cons DDA - semănătorile Monosem şi combina pentru lavanda
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?