Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Sfecla - furaj suculent pentru hrana rumegătoarelor, în sezonul rece

Publicat: 26 noiembrie 2009 - 14:00
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten
Am observat că, în acest an, mulţi dintre fermieri au reintrodus sfecla furajeră în hrana rumegătoarelor şi de aceea am considerat că este util şi de interes să prezentăm acest sortiment furajer.

Click pe poza pentru galerie!

Sfecla furajeră (Beta vulgaris ssp. crassa) se caracterizează prin producţii mari de rădăcini, care pot să ajungă la peste 100 tone la hectar, în funcţie de soiul sau de hibridul cultivat.

În România, în prezent se cultivă sfeclă furajeră care asigură producţii ridicate la hectar, cu o compoziţie chimică orientativă de 9-14% SU, 0,8-1% PB, 1-1,2% CB, 5-8% SEN, 3-4,5% zahăr din extractive fără azot şi 0,5% GB. Compoziţia acesteia variază însă în funcţie de mai mulţi factori: climă, sol, cultivar, sau tehnologii de cultură folosite. Conţinutul în SU este principalul factor urmărit la producerea de sfeclă.

Datorită suculenţei şi a conţinutului mare în glucide uşor digestibile, sfecla furajeră este consumată cu plăcere de rumegătoarele de fermă, în cazul cărora digestibilitatea substanţelor organice (SO) din sfeclă este apreciată la 85,5%, aceasta favorizând lactogeneza.

Utilizarea prelungită a sfeclei furajere în hrană în perioada stabulaţiei de iarnă a rumegătoarelor asigură şi o bună valorificare a carotenului din celelalte furaje prevăzute în raţii sau a celui existent în rezervele organismului.

Valoarea nutritivă medie a sfeclei furajere este apreciată la 0,12-0,15 UN, 0,17 UNL, 0,18 UNC, şi 8,5-10 g PD, 7,6 g PDIN, 11,1 g PDIE la un kilogram.


Administrarea în hrană

Rădăcinile de sfeclă se păstrează timp de 4-6 luni în silozuri speciale, construite la suprafaţa solului. Întrucât este perisabilă, sfecla se va administra în hrana animalelor în primele luni ale perioadei de stabulaţie.

Furajul se utilizează în stare crudă, sub formă tocată, în următoarele cantităţi: 15-30 kg/zi/cap la vacile cu lapte, pentru care cantităţile mai ridicate determină reducerea conţinutului de grăsime din lapte; 2-3 kg/cap/zi la oi, iar ovinelor supuse îngrăşării li se administrează 4-5 kg/cap/zi.

Există câteva reguli generale privind folosirea în hrana rumegătoarelor a sfeclei, şi anume:

- introducerea treptată în hrană în decurs de 10-15 zile, începând cu cantităţi mici şi până la atingerea consumului prescris;
- curăţirea de impurităţi (pământ) prin spălare;
- tocarea se face cu cel mult două ore înainte de administrare, pentru a preveni oxidarea;
- la utilizare este necesară suplimentarea calciului cu 1,5-2 g carbonat de calciu (cretă furajeră)/kg furaj.

Controlul calităţii sfeclei urmăreşte ca aceasta să nu fie îngheţată, mucegăită, intrată în putrefacţie, impurificată cu nisip sau cu pământ aderent.


RECOMANDĂRI DE UTILIZARE A SFECLEI

- vaci în lactaţie: 15-30 kg;
- vaci în gestaţie: 10-15 kg;
- taurine adulte supuse recondiţionării: 20-30 kg;
- tineret taurin supus îngrăşării semiintensive sau extensive: 10-25 kg;
- tineret taurin femel de reproducţie de peste 12 luni: 10-15 kg;
- tineret taurin femel de 6-12 luni: 5-6 kg;
- tineret taurin de 3-6 luni: 1-2 kg;
- oi şi capre în lactaţie: 2-3 kg;
- oi şi capre în gestaţie, berbeci şi ţapi: 1-2 kg;
- tineret ovin şi caprin: 0,5-1 kg;
- în amestecurile furajere unice (AFU) destinate rumegătoarelor sfecla poate participa în proporţie de 30-40%.


SFECLA DE ZAHĂR

Uneori, în hrana animalelor se poate administra şi sfecla de zahăr (Beta vulgaris ssp. altissima), care conţine substanţe nutritive uşor digestibile, datorită procentului ridicat de glucide, aceasta fiind consumată cu plăcere de toate rumegătoarele. În comparaţie cu sfecla furajeră, aceasta este superioară atât în privinţa conţinutului în energie, cât şi a celui în proteină.

În hrana vacilor de lapte, în asociere cu nutreţul însilozat, cu fibroasele şi concentratele, sfecla de zahăr permite o dezvoltare excelentă a florei microbiene ruminale, astfel că digestia are loc în condiţii foarte bune.

Drept urmare, se obţin indici superiori în producţie şi în reproducţie. Cantităţile care se administrează la vaci nu trebuie să depăşească 1 kg sfeclă pentru fiecare kilogram de lapte obţinut, iar la tineretul femel destinat reproducţiei cantităţile se reduc la jumătate, în comparaţie cu cele recomandate vacilor în lactaţie.
Vizualizat: 9259 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
samanta de sf.f.
|
10. 16, 2013. Wednesday 13:33
unde gasim samanta de sfecla furajera?
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?